- 39
15 ianuarie 2025 a fost o zi deosebită, în care a fost dat start Anului Eminescu prilejuit de împlinirea a 175 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei noastre. Ideea de a declara 2025 drept Anul Eminescu a devenit realitate grație eforturilor consolidate a două Academii surori – Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, susținute la nivel de stat pe ambele maluri ale Prutului. La Chișinău, de exemplu, la 26 decembrie 2024, Parlamentul Republicii Moldova, prin decizia sa, a declarat anul 2025 Anul Eminescu. Astfel, Academiile au elaborat programul cu această tematică, ghidându-se de Planul de acțiuni comune a celor două instituții naționale de cercetare.
Conform acestui Plan, la 15 ianuarie curent, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au celebrat împreună Ziua Culturii Naționale și comemorarea a 175 de ani de la nașterea clasicului literaturii noastre Mihai Eminescu. Aula Academiei Române și Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei au reunit într-un spațiu virtual comun oameni de știință și de cultură, înalți demnitari de stat pentru a consemna acest eveniment semnificativ pentru românii din țară și din străinătate și de a da start Anului Eminescu, promovând valorificarea operei eminesciene și a cunoașterii ei la toate nivele de educație.
La București, la Chișinău și la Bruxelles, în sute și mii de centre de cultură, instituții de învățământ, biblioteci și localități din România și Republica Moldova, în diaspora românească și cea moldovenească, la acest ceas aniversar, au avut loc evenimente științifice și culturale, consacrate Marelui Eminescu.
„Cultura națională cuprinde ansamblul manifestărilor spirituale ale unui popor, ilustrate prin creații și realizate adesea în cadrul unor instituții, – a specificat în mesajul său de salut acad. Ioan-Aurel Pop, istoric medievist, președintele Academiei Române. – De aceea, includem în cultură, de exemplu, deopotrivă poezia (creație) și școala (instituție). Azi, se cuprind tot mai mult în cultură și științele exacte, fiindcă sunt tot produse ale spiritului omenesc. Eminescu, spre a fi capabil de creația superioară la care a ajuns, a învățat și multă matematică și fizică. Creațiile spiritului omenesc ne arată că „la început a fost Cuvântul” și că din acesta s-au întrupat apoi toate, cele văzute și cele nevăzute, cele palpabile și cele inefabile. Cultura se cheamă națională la popoarele care au atins stadiul de națiuni moderne, iar acest nume nu jignește pe nimeni, nu are în el nimic ofensiv, individualist sau discriminatoriu, – a subliniat savantul.
Acad. Ioan-Aurel Pop a răspuns și la întrebarea pe care și-o dau unii: de ce Ziua Culturii Naționale se ține de ziua nașterii lui Eminescu. Este simplu: când se vorbește despre cultură la români, este imposibil să se facă abstracție de Eminescu. Eminescu cuprinde in nuce cultura românească însăși, cu mai toate operele (creațiile) și instituțiile sale. Eminescu a născut poezie, proză, teatru, basm, eseu, reportaj, istoriografie, filosofie, discurs politic, sociologie, considerații matematice, fizice, economice. Manuscrisele sale – 46 de volume, aproximativ 14 mii de file – au fost dăruite de Titu Maiorescu Academiei Române. Ele s-au materializat în 14 volume tipărite, prezentate și digital în șapte CD-uri. De aici se vede capacitatea miraculoasă a scriitorului de a cuprinde în mintea sa lumea, – a remarcat președintele Academiei Române.
În mesajul său de salut, acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, savant recunoscut al breslei de fizicieni din republică, dar și la nivel internațional, este membru al Consiliului Științific Internațional, a scos în evidență și alte aspecte ale colaborării oamenilor de știință la etapa actuală. „ În contextul incertitudinilor pe care le trăim azi, a provocărilor tot mai stringente, consolidarea oamenilor de știință, a mediului academic este o chemare a timpului. Pe 12 noiembrie 2024, Academia Română și Academia de Științe a Moldovei, în parteneriat cu Academiile de ramură din România, printre care Academia de Științe Medicale, Academia de Științe Juridice, Academia de Științe Tehnice și Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, au lansat Deceniul Internațional al Științelor pentru Dezvoltare Durabilă (2024–2033) în întregul spațiu românesc, la scară globală Deceniul fiind proclamat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite din 25 august 2023. Pentru a face față provocărilor Secolului XXI, este nevoie de o abordare multidisciplinară, de o conlucrare sinergică a oamenilor de știință din diverse domenii, a factorilor de decizie și a societății civile.”
Acad. Ion Tighineanu a amintit și de reuniunea anuală a membrilor europeni ai Consiliului Științific Internațional, găzduită la 21-22 noiembrie 2024 de Academia Regală de Științe din Suedia, la care a fost reiterat rolul Academiilor privind promovarea excelenței în cercetare, suportul acordat guvernelor și societății pentru depășirea situațiilor de criză și incertitudine. Elaborarea politicilor bazate pe dovezi, a semnalat speakerul, este astăzi crucială în societățile complexe cu multiple crize, utilizarea dovezilor consolidând încrederea în guverne. La acea reuniune de la Stockholm, a fost demonstrată corelația dintre frecvența luării deciziilor bazate pe dovezi și gradul de încredere publică în guvernele naționale. Prin urmare, gradul de încredere în guverne crește în cazul luării deciziilor pe bază de dovezi științifice. Este o informație importantă ce trebuie luată în considerare și în spațiul nostru românesc.
Președintele AȘM s-a referit și la ambițiosul program academic ce include o serie de manifestări culturale și științifice cu Academia Română, în conformitate cu planul de acțiuni comune, având în vedere și implicarea instituțiilor și experților din lume, care promovează cultura noastră în cadrul dialogului valoric universal.
Mesaje de salut către participanții la ședința festivă, consacrată Zilei Culturii Naționale și comemorării a 175 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, au rostit, de asemenea, Natalia-Elena Intotero, Ministrul Culturii al României, Sergiu Prodan, Ministrul Culturii al Republicii Moldova, Daniel David, Ministrul Educației și Cercetării al României, Narcis Afrăsinei, director adjunct al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău.
De la tribuna ședinței comune a celor două Academii au răsunat alocuțiuni pe anumite subiecte de actualitate elaborate de acad. Mihai Cimpoi, membru titular al AȘM și membru de onoare al Academiei Române, mem. cor. Rodica Zafiu, președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române, prof. univ., dr. Ion Marin, director de onoare al Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, președinte fondator al Programului Național „Cantus Mundi”, prof. univ., dr. Ioan Cristescu, director al Muzeului Național al Literaturii Române, mem. cor. Ion Hadârcă, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române. În aceste luări de cuvânt, a fost relevată semnificația culturii naționale pentru un popor, a operei poetului nepereche Mihai Eminescu, a valorificării și promovării ei în lume. Este o datorie de onoare a românilor.
În această ordine de idei, facem referință la Conferința „Eminescu în cultura europeană”, organizată concomitent pe 15 ianuarie în Parlamentul European, la Bruxelles, de europarlamentara română Maria Grapini. La acest eveniment au susținut discursuri reprezentanții Ambasadei României în Regatul Belgiei, Institutului Cultural Român de la Bruxelles, Ambasadei Republicii Moldova în Regatul Belgiei, români din diasporă, europarlamentari și conducerea Parlamentului European. S-au conectat online la această conferință acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM și acad. Mihai Cimpoi, președintele Congresului Mondial al Eminescologilor care se întrunește anual la Chișinău.
În luarea sa de cuvânt, președintele AȘM, a reliefat că opera lui Mihai Eminescu impresionează prin multidisciplinaritate, poemele sale având tangențe cu istoria, filosofia, fizica, matematica, în unele lucrări fiind abordate și subiecte sociale și politice. A mărturisit că încă din școală a fost inspirat de opera lui Mihai Eminescu în încercările sale de a compune versuri. Acad. Ion Tighineanu i-a mulțumit europarlamentarei Maria Grapini pentru organizarea acestei conferințe importante și promovarea culturii românești la nivel european. La rândul său, acad. Mihai Cimpoi, a subliniat importanța promovării operei eminesciene în plan european și mondial, specificând că agenda pentru anul 2025 a Congresului Mondial al Eminescologilor va include o serie de evenimente importante care vor aduce în prim plan opera marelui poet. În încheiere, criticul și istoricul literar s-a referit la un citat dintr-un articol semnat de Mihai Eminescu, în care arăta că „armele spiritului sunt superioare armelor războiului”. Apropo, acad. Mihai Cimpoi a avut o comunicare captivantă în Sala Azurie a AȘM „Eminescu, gânditorul aforistic”, în care susține că gândirea lui Eminescu este esențialmente aforistică.
În cadrul Conferinței de la Bruxelles au fost prezentate în premieră filmul documentar „Eminescu și Cernăuții”, cartea „Mihai Eminescu, student la Viena și Berlin”, autor – prof. Lazăr Cârjan, precum și compoziția muzicală „Odă lui Eminescu” de compozitorul Constantin Rusnac, Doctor Honoris Causa al AȘM, secretar general al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO, versuri de Ion Tighineanu, lucrare la care vom mai reveni cu alte detalii.
Scenariul Zilei Culturii Naționale organizată de cele două Academii a avut și alte componente: în incinta Academiei Române a fost prezentată expoziția foto-documentară „Identitate românească / Identitate europeană”, dedicată împlinirii a 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, fiind realizată de Primăria Municipiului București cu sprijinul Muzeului Național al Literaturii Române. Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” a oferit celor prezenți un excepțional moment muzical.
În Sala Azurie a AȘM, a avut loc premiera compoziției muzicale „Odă lui Eminescu”, autor prof. univ. Constantin Rusnac, pe versurile scrise de acad. Ion Tighineanu. Lucrarea a fost interpretată de Capela Corală „Moldova”, IP Compania „Teleradio-Moldova”, dirijor Gabriela Tocari. Referitor la subiect, vom sublinia că acești doi autori, un compozitor și un fizician cu dragoste de poezia eminesciană nu sunt la prima colaborare: lor le aparțin și o altă lucrare, înregistrarea căreia este audiată înainte de începerea conferințelor și altor manifestări științifice. Acad. Mihai Cimpoi detaliază: avându-l ca model chiar pe Eminescu, autorii și-au exprimat, prin magia muzicii și versurilor, un sentiment ales de apreciere a geniului său, dar și a valorilor și virtuților care să apropie și să unească lumea de azi, pusă în fața diferitelor provocări. Eminescu ne încredințează că podoaba cea mai nobilă a unui popor este arta, că cel mai nobil simț al omului e cel estetic, că e un privilegiu al culturii de-a se bucura de această podoabă a vieții și de a onora și gusta frumosul. Este și crezul celor doi autori ai „Odei lui Eminescu.”
Merită a fi menționată și expoziția „Eminesciana 2025”, organizată în holul Sălii Azurii a AȘM, cu fotografii și cărți dedicate lansării „Anului Mihai Eminescu”.
Ședința festivă a finalizat cu demonstrarea filmului documentar „Cufărul lui Eminescu” în regia lui Cristian Radu Nema. Filmul urmărește traiectoria cufărului de călătorie al lui Mihai Eminescu. Prezent la o licitație, în care a fost scos la vânzare cufărul ce a aparținut marelui poet, un admirator fanatic al lui Eminescu cumpără acest obiect valoros și îl duce acasă. Ulterior, tânărul devine preocupat să descopere istoria cufărului și a manuscriselor pe care poetul le păstra în acesta. Pelicula a avut premiera națională la Palatul Cesianu în 2019, cu prilejul Zilei Culturii Naționale. Premiera mondială a avut loc la Festivalul de Film de la Cannes.
Sub egida „Anului Mihai Eminescu” va fi sărbătorită și Ziua Europei, punând în discuție viziunile marelui poet cu privire la identitate, tradiții și valori, chestiuni ce sunt discutate și astăzi de către cercetători și oameni de cultură în contextul integrării europene și al globalizării. După cum s-a exprimat acad. Ion Tighineanu în discursul său, „Suntem încrezători că viitorul întregului spațiu românesc este în Uniunea Europeană, dar păstrând tradițiile strămoșești, credința, cultura și identitatea noastră românească”. În creația sa, Eminescu apără specificul național în context european. „Românii trebuie să existe în Europa – consideră poetul – prin afirmarea propriei lor personalități, nu prin imitare mecanică și moravuri nepotrivite”.
O atenție deosebită va fi acordată procesului educațional prin organizarea în cadrul Școlii de vară pentru elevi, ajunsă la cea de-a treia ediție, a sesiunilor dedicate vieții și operei lui Eminescu. Programul include și o întâlnire cu scriitorii din spațiul românesc pentru a-și împărtăși cunoștințele cu elevii.
O agendă interesantă va fi realizată de Ziua Limbii Române, pe 31 august curent, fiind propus drept generic „Eminescu și Parlamentarismul”. În aceeași zi, se va desfășura și ceremonia de deschidere a Congresului Mondial al Eminescologilor, ajuns la cea de-a 14-a ediție.
A luat un start frumos Anul Eminescu dedicat împlinirii a 175 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei noastre Mihai Eminescu. Să ne aplecăm mai mult asupra cărților sale pentru a savura din frumusețea și dulceața poeziei sale scrisă în limba română. Să-i studiem publicistica, lucrările de alt gen pentru a afla despre problemele și frământările sociale din acel secol, în care și-a trăit scurta sa viață scriitorul. La 15 ianuarie 2025, s-a vorbit în limba română despre Eminescu și opera sa în centrele de cultură din mai multe state ale lumii, în special acolo, unde locuiesc români. Într-un ceas bun, Anul Mihai Eminescu!
Tatiana ROTARU
