EVOLUȚIA SISTEMULUI DE SĂNĂTATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

În anul 1990, în Republica Moldova existau 315 instituţii spitaliceşti cu 52 610 de paturi, din care 46,9% în localităţile urbane, iar 53,1% în cele rurale. Astfel, indicele asistenţei medicale a populaţiei constituia 125,8 de paturi la 10 mii de locuitori. 

Nivelurile atinse în oraşe, dar şi în sate, depăşeau normativul prevăzut de 8,7 paturi la 1 000 de locuitori. În urma expertizei şi evaluării fondului de paturi, în anul 1993 numărul lor a fost redus cu peste 2 mii. În localităţile urbane, asistenţa medicală spitalicească era mai concentrată, fondul de paturi mai specializat, numărul spitalelor mai mic, dar acestea erau mai bine organizate, spre deosebire de cele din localităţile rurale, unde asistenţa medicală spitalicească era dispersată. 

Populaţia rurală era deservită de o reţea de spitale la nivelul raional şi al localităţilor săteşti: 199 de spitale de circumscripţie (capacitatea medie 50 de paturi), 8 – raionale (160 de paturi) şi 40 – în centre raionale (460 de paturi). Astfel, în raioane erau 55,4% din fondul de paturi spitaliceşti din republică.

În centrele raionale spitalele acordau ajutor calificat populaţiei întregului raion pe 10–15 profiluri. La nivelul circumscripţiei, în spitalele cu capacitatea de până la 100 de paturi ajutorul era acordat pe profilurile terapie şi pediatrie, doar 46% din acestea fiind specializate. 

În anul 1992 funcţionau 548 de ambulatorii şi policlinici cu capacităţi diferite. Asistenţa de ambulatoriu şi de policlinică consta din 10 vizite pe an pentru un pacient urban şi 7 vizite – pentru unul din mediul rural. Serviciul de urgenţă în oraşe era reprezentat de staţii de salvare, în cadrul cărora activau brigăzi de medici cu profil general şi specializat. 

În raioane funcţionau secţii de salvare. În aceşti ani au apărut noi forme de asistenţă medicală: staţionare de zi în policlinici şi ambulatorii, pentru adulţi şi copii, saloane de zi în staţionare. Activitatea medicală în policlinici se organiza în cadrul brigăzilor. Reformele din perioada de tranziţie au modificat sistemul de sănătate, în acordarea asistenţei medicale aplicându-se alte principii în comparaţie cu cele din trecut. În reformarea sistemului de sănătate pe principiile de piaţă un rol deosebit l-au avut specialiştii din domeniul managementului sanitar. Prin contribuţia şi consecvenţa lor, obiectivele politicii de sănătate au evoluat şi au condus la reformarea întregului sistem sanitar, creându-se avantaje pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale sănătăţii publice. 

Pe parcursul ultimilor 15 ani, a fost elaborată o concepţie nouă a sistemului de sănătate, vizând, în mod special, aspectele manageriale. A fost acordată prioritate asistenţei medicale primare, celei de urgenţă, staţionare şi de ambulatoriu, de protecţie a sănătăţii mamei şi copilului, de sănătate şi patologie a familiei, asistenţei balneosanitoriale, supravegherii sanitaro-epidemiologice, asistenţei cu medicamente şi hemotransfuzionale. 

O măsură indispensabilă pentru reformarea sistemului sănătăţii publice a fost instituirea asigurării obligatorii de asistenţă medicală, a managementului sistemului informaţional medical şi acreditării unităţilor sănătăţii publice ca obiectiv al managementului calităţii. S-a asigurat continuitatea dezvoltării sistemului asistenţei medicale primare, elaborat încă de profesorul Nicolae Testemiţanu, unul dintre obiectivele lui fiind reorientarea de la serviciile de staţionar spre sectorul primar. Reforma sistemului sănătăţii publice este reglementată de Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411 din 28.03.1995, care garantează aplicarea diverselor forme de asistenţă medicală: de stat, prin asigurări şi privată, susţinute din diverse surse de finanţare, cu descentralizarea funcţiilor manageriale etc. Noul sistem a fost orientat din start spre schimbarea mentalităţii societăţii în ceea ce priveşte responsabilitatea personală faţă de propria sănătate, care presupune un mod de viaţă sănătos, medicină profilactică, protecţia sănătăţii şi doar apoi – combaterea bolilor. 

Asistenţa medicală primară (AMP) a fost pusă la temelia asistenţei medicale prestate cu mijloace accesibile şi la preţuri decente. Astăzi AMP este o parte componentă a sistemului naţional de sănătate şi include măsuri de îmbunătăţire a sănătăţii, de profilaxie, tratament şi reabilitare. Procesul de reformare a AMP s-a desfăşurat în două etape. În primul rând, responsabilitatea şi controlul asupra asistenţei medicale au fost transferate treptat în sarcina structurilor existente, iar în practica medicală generală s-au creat posibilităţi reale de repartizare a pacienţilor în cele mai potrivite instituţii: spitale raionale, municipale, aziluri pentru bătrâni, staţionare de zi, la locul de trai etc. 

În anul 2003, în conformitate cu Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585 din 27.02.1998, a fost implementată asigurarea obligatorie, fapt ce a contribuit la creşterea accesibilităţii la serviciile medicale primare şi la finanţare. În al doilea rând, a fost creată instituţia medicilor de familie şi a asistenţilor medicali pentru sectorul primar. A fost iniţiată crearea bazei de instruire a medicilor de familie şi a asistenţilor medicali. Au fost elaborate şi adoptate actele normative necesare, au fost deschise şi dotate cu tehnica necesară cabinetele medicilor de familie, astfel implementându-se medicina de familie. În anul 2000 a fost fondată Asociaţia Medicilor de Familie. Au fost elaborate standardele şi indicatorii de performanţă ai sectorului primar de asistenţă medicală. Sistemul asistenţei medicale s-a dezvoltat pe baza următoarelor principii fundamentale: finanţarea separată a sistemului primar de cel specializat şi de staţionar; asigurarea concurenţei loiale şi autonomiei în gestionarea instituţiilor medicale primare; finanţarea prioritară a medicinii primare în teritoriu; descentralizarea funcţiilor manageriale; excluderea dublării serviciilor medicale; planificarea volumului serviciilor conform necesităţilor reale ale populaţiei. În cadrul asistenţei medicale primare se oferă prioritate medicului de familie, care este implicat în toate programele de sănătate publică. 

În anul 2019 medicina primară dispunea de 1075 de instituţii medico-sanitare, care acordau asistență medicală primară şi specializată, inclusiv 441 de instituții publice, 626 de instituții private și 8 instituții mixte. Activau 6,4 medici de familie la 10000 locuitori. Aceste unităţi deserveau fiecare cca 40–60 mii de locuitori (a se vedea lista spitalelor din Republica Moldova la link-ul http://www.e-sanatate.md/Spitale/Home). 

În cadrul centrelor medicilor de familie există secţii de medicină generală, ce coordonează activitatea a 10–12 medici de familie, cărora le revin cca 15–18 mii de locuitori. Medicul de familie este responsabilul principal pentru acordarea asistenţei medicale primare. El consultă şi exercită sarcini care anterior reveneau mai multor specialişti: terapeut, pediatru, ginecolog, dermatovenerolog, ftiziatru, orelist, oftalmolog, neurolog etc. În localităţile urbane aceste centre au format asociaţii medicale teritoriale, subordonate structurilor de sănătate municipale. Astfel, asistenţa medicală primară devine mai performantă, solicitând abilităţi generaliste şi un înalt profesionalism. În mod oficial, noţiunea de medic de familie a fost recunoscută în anul 1963, iar în 1964 medicina de familie este atestată ca disciplină ştiinţifică. Această recunoaştere a servit drept bază pentru o nouă formă de instruire postuniversitară – formarea medicilor de familie. Actualmente, medicina de familie este recunoscută în toate ţările lumii ca specialitate distinctă, în continuă dezvoltare şi consolidare. Acest sistem a fost înfiinţat în conformitate cu Concepţia reformării sistemului asistenţei medicale din Republica Moldova în condiţiile economice noi pentru anii 1997–2003, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 668 din 17.07.1997. Concepţia respectă obiectivele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) de elaborare şi implementare a unor forme de asistenţă, care ar asigura accesul deplin al populaţiei la servicii medicale de înaltă calitate, bazate pe medicina primară, secundară şi terţiară. Medicina de familie s-a lansat, de fapt, în anul 1988, odată cu pregătirea medicilor de familie în cadrul Institutului de Stat de Medicină. Ulterior, a început şi instruirea postuniversitară prin internatură (1993), iar din 1997 – prin rezidenţiat. Pentru realizarea noii etape a dezvoltării sistemului de sănătate, a fost înfiinţată Catedra medicină de familie (1998); a fost instituită Asociaţia Medicilor de Familie (2000); a avut loc primul Congres al medicilor de familie din țară, cu participare internaţională. În scopul perfecţionării serviciilor primare, în anul 2001 s-a deschis Centrul-model de instruire a medicilor de familie şi de asistenţă medicală primară, iar în anul 2003 a fost fondată Clinica Universitară de Asistenţă Medicală Primară. 

Asistenţa medicală de staţionar (AMS) este un alt segment al reformelor în sănătate. În prezent, AMS este veriga principală a sistemului de servicii medicale de calitate. Spitalele oferă servicii de specialitate: preventive, curative, de urgenţă, de recuperare, paliative, precum şi prenatale, intranatale şi postnatale. În anul 2019 AMS dispunea de 85 de spitale, inclusiv 68 de spitale publice și 17 spitale private, cu 18042 de paturi, dintre care 2724 pentru copii. În funcţie de specificul patologiei, instituţiile se divizează în spitale generale, de urgenţă, specializate şi pentru bolnavii cu afecţiuni cronice. După statutul juridic şi modul de finanţare, spitalele sunt publice, private şi mixte. În funcţie de conţinutul activităţii, există spitale clinice, sanatorii, preventorii. 

O realizare deosebită a medicinii autohtone este Spitalul Clinic Republican, destinat pregătirii cadrelor şi instruirii personalului medical, care prestează numeroase servicii specializate, inclusiv asistenţă bolnavilor cu afecţiuni rare şi atipice. Spitalul are 22 de secţii spitalicești, 13 secții de diagnostic și paraclinice cu 775 de paturi. Personalul spitalului numără 1 541 de angajaţi, inclusiv 374 de medici, circa 1000 de asistente medicale, personal tehnic şi auxiliar. Anual, în Spitalul Clinic Republican se tratează peste 28 mii de pacienţi, majoritatea venind din localităţile rurale (85%). De serviciile Centrului Consultativ Specializat, în anul 2014, au beneficiat 87 mii de pacienţi la 28 de specialităţi, înregistrându-se cca 174 mii de vizite. Din această categorie fac parte şi alte instituţii medicale republicane, care oferă asistenţă medicală de un înalt nivel calitativ: Institutul de Medicină Urgentă, Institutul Mamei şi Copilului, Institutul Oncologic, Institutul de Cardiologie, Centrul de Chirurgie a Inimii, Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie, Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, Clinica Universitară de Asistenţă Medicală Primară a USMF „Nicolae Testemițanu”. Asigurarea cu paturi la 10 mii de locuitori, în anul 2019, a fost de 68,3, inclusiv 47,0 de paturi la 10 mii de copii. Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie (INN) acordă asistenţă curativ-profilactică, consultativă de urgenţă şi specializată spitalicească. INN dispune de o policlinică şi un staţionar cu profil neurologic şi neurochirurgical cu 170 de paturi. În cadrul INN activează 145 de medici şi 196 de asistente medicale. În secţiile cu profil neurologic sunt trataţi anual peste 4 mii de pacienţi, iar în cele de neurochirurgie – cca 2 mii de pacienţi. Letalitatea spitalicească în decursul ultimilor ani nu depăşeşte 2,2%, iar cea postoperatorie – 3,2%. O altă instituţie medicală ce are în sarcina sa soluţionarea unor probleme specifice sănătăţii publice este Institutul de Cardiologie, înfiinţat în 1976 şi reorganizat ulterior în Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Cardiologiei. În anul 1985, în cadrul institutului a fost organizată o secţie de ambulatoriu consultativ. 

În 1991 a fost dată în exploatare Clinica de Cardiologie pentru 300 de paturi. Institutul îşi desfăşoară activitatea pe o vastă tematică de etiopatogenie, diagnostic şi tratament al patologiilor cardiovasculare. Serviciul hemotransfuzional este o ramură a medicinii, care contribuie substanţial la diminuarea ratei mortalităţii populaţiei. Salvarea gravidelor, a pacienţilor chirurgicali, oncologici, ginecologici, obstetricali în situaţii-limită este imposibilă fără un tratament transfuzional cu componente şi preparate din sânge. Serviciul hemotransfuzional este reprezentat de Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui (CNTS), de centrele de hemotransfuzie din Bălţi şi Cahul, de secţiile (20) şi cabinetele (23) de transfuzie ale spitalelor republicane, municipale şi raionale. CNTS a fost înfiinţat în anul 1940, în cadrul Spitalului Chirurgical nr. 2 din Chişinău. În anul 1960 CNTS a fost amplasat într-un bloc special, în care s-a deschis şi o secţie hematologică cu 25 de paturi. La 1 000 de locuitori în anul 2007 reveneau 2,7 donatori. În prezent, CNTS este o instituţie cu responsabilităţi metodice şi organizatorice în domeniul donării şi transfuziei de sânge. 

Concomitent, CNTS deţine banca de sânge de nivel terţiar din țară. Reţeaua serviciilor stomatologice cuprinde 642 de instituţii. Policlinica Stomatologică Republicană, fondată în 1966 ca bază clinică a Institutului de Stat de Medicină şi Farmacie, este centrul consultativ al serviciului stomatologic din ţară. Policlinica este instituţia principală de dirijare metodico-organizatorică a serviciului stomatologic, servind şi drept bază clinică a Facultăţii de Stomatologie a USMF „Nicolae Testemiţanu”, centru de perfecţionare a medicilor stomatologi, a asistenţilor medicali şi a tehnicienilor dentari, bază clinică a Colegiului Naţional de Medicină şi Farmacie şi a Colegiului de Medicină din Bălţi. Un segment important al domeniului este Sistemul informaţional integrat, ce cuprinde un ansamblu de elemente de ordin organizatoric ce asigură colectarea, transmiterea, centralizarea, stocarea, prelucrarea, vizualizarea şi analiza informaţiei în scopul soluţionării problemelor complexe de deservire a pacienţilor şi de coordonare a serviciilor de sănătate publică. 

Pe parcursul ultimilor ani s-a îmbunătăţit finanţarea sistemului de sănătate publică, pentru ale cărui necesităţi în 2007 au fost cheltuiți 2 628,6 mil. lei. Cheltuielile pentru finanţarea sistemului de sănătate constituie cca 13% din PIB. În anul 2014 cuantumul resurselor financiare destinate sănătăţii a fost de 5829,2 mil. lei, inclusiv 56,7% din bugetul de stat, 42,5% din primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi 0,8% din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. Din acestea, 50% (2 195,4 mil.lei) au fost alocate pentru asistenţa medicală spitalicească, cca 30% pentru asistenţa medicală primară, inclusiv medicamente compensate (205,9 mil. lei), în conformitate cu prevederile Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate publică în perioada 2008–2017 şi recomandările organismelor internaţionale. Noua politică naţională de sănătate, elaborată de Ministerul Sănătăţii, cu participarea experţilor OMS şi aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 886 din 06.08.2007, a trasat principalele direcţii de fortificare, menţinere şi recuperare a sănătăţii cetăţenilor pentru o perioadă de 15 ani. Căile de realizare a acesteia sunt stabilite în Strategia de dezvoltare a sistemului de sănătate publică în perioada 2008–2017, elaborată în baza studiilor efectuate pe parcursul ultimilor 10 ani. Strategia include factorul sănătate printre fondurile fixe ale civilizaţiei şi modifică esenţa conceptului de sănătate, care presupune nu numai absenţa maladiei sau infirmităţii, ci şi o armonioasă stare de bine în raportul fizicului cu psihicul, a individului cu societatea şi în deplin echilibru cu mediul ambiant. 

Noul concept de sănătate publică nu se limitează doar la îngrijirea bolnavului, ci capătă şi o orientare profilactică ce trebuie să înfrunte problemele derivate din avantajele civilizaţiei, ale vieţii industrializate şi urbanizate – lucruri care îndepărtează omul de ritmurile biologice şi naturale. Strategia are ca obiectiv fundamental păstrarea, întărirea şi promovarea sănătăţii fizice şi mintale a tuturor membrilor societăţii. În anul 2019 morbiditatea incidentă generală a populaţiei la 1000 de locuitori a constituit 422,0 de cazuri, iar morbiditatea prevalentă – 1134,9 de cazuri. Morbiditatea populației prin tumori la 1000 locuitori – 6,0; boli ale aparatului circulator – 20,4; boli ale aparatului respirator – 198,0. Incidența prin tuberculoză la 100000 de locuitori – 72,0 de cazuri și prevalența prin tuberculoză la 100000 de locuitori – 95,0 de cazuri. Numărul întreruperilor de sarcină –10900. Morbiditatea prin boli infecţioase periculoase (febra tifoidă, salmoneloza, dizenteria şi alte infecţii intestinale) atestă existenţa a zeci de cazuri care, însă, nu prezintă pericol endemic. Nivelul dizabilității primare în 2019 constituia 13713 cazuri printre adulți și 1444 printre copii. Primele trei locuri revin tumorilor maligne – 2647 cazuri, bolilor aparatului circulator – 2417 cazuri şi bolilor sistemului osteoarticular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv – 2 015 cazuri. Asigurarea cu specialişti în 2019 a fost de 47,5 de medici şi 89,3 de personal medical mediu la 10 mii de locuitori.

Starea de sănătate a populaţiei este asigurată de activitatea cadrelor din reţeaua instituţiilor medicale. O contribuţie însemnată în acest domeniu are Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Diplomele eliberate de USMF sunt recunoscute în întreaga lume. Actualmente, USMF „Nicolae Testemiţanu” este o instituţie de prestigiu, care pregăteşte cadre medicale în conformitate cu exigenţele internaţionale de instruire şi educaţie a viitorilor medici. La nivel postuniversitar, instruirea se efectuează prin rezidențiat și secundariat clinic, masterat și doctorat. Nobila misiune de pregătire a specialiştilor în medicină revine corpului profesoral-didactic, care activează în cadrul a 62 de catedre, 1 curs şi 22 de laboratoare ştiinţifice, întrunind cca 1000 de angajaţi, inclusiv 12 academicieni, membri corespondenţi ai AŞM, ai academiilor altor state şi membri titulari și de onoare, 134 de doctori habilitaţi şi 486 de doctori în medicină, 14 Laureaţi ai Premiului de Stat în domeniul ştiinţei şi tehnicii. 

Pe lângă activitatea instructiv-didactică, corpul profesoral întreţine relaţii de colaborare cu peste 90 de clinici şi universităţi din Franţa, Germania, Italia, Grecia, Olanda, Cehia, Slovacia, SUA, Israel, România, Federaţia Rusă, Ucraina etc. USMF „Nicolae Testemiţanu” dispune de o bază tehnico-materială bine dotată, de un bogat fond de literatură ştiinţifică medicală şi de alte surse moderne de informare. Pe parcursul a 75 de ani de activitate, USMF a pregătit mai mult de 45 mii de medici şi farmacişti, dintre care cca 7 mii activează peste hotare. La catedrele şi cursurile instituţiei, amplasate în 35 de clinici şi policlinici moderne, îşi fac studiile 7 400 de tineri din republică şi din 34 de ţări străine. Fortificarea sănătăţii populaţiei implică o colaborare intersectorială şi relaţii de parteneriat între stat, societatea civilă, comunitate şi cetăţean.

Acad. Gheorghe GHIDIRIM, 
acad. Gheorghe ŢÂBÂRNĂ, 
dr. Iulian GROSSU, 
dr. hab. Dumitru TINTIUC,
dr. Leonid CHIȘLARU

Bibliografie: Republica Moldova. Ediţie Enciclopedică. Ed. a 2-a rev. și adăug. Ch.: Inst. de Studii Enciclopedice, 2010, p. 668-672.

ACȚIUNILE ACADEMIEI DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI 
FOCUSATE ASUPRA DEPĂȘIRII PANDEMIEI COVID-19

Deja al doilea an omenirea este antrenată în lupta cu pandemia COVID-19, care actualmente a devenit o problemă majoră pe agenda autorităților de toate nivelurile, a personalului medical și a oamenilor de știință. Infecția COVID-19 este o boală nouă, provocată de virusul SARS-CoV-2, care a fost descoperit la finele anului 2019. Infecția COVID-19 a fost declarată drept pandemie de către OMS în data de 11 martie 2020. Infecţia a atins proporţiile celei mai mari pandemii ale secolului, cu afectarea peste 200 de ţări. Informații în regim real asupra numărului de cazuri noi confirmate, decese, persoane vindecate, dinamica procesului de vaccinare a populației etc., sunt disponibile la link-ul https://www.who.int/countries/mda/. 

Importanţa cunoaşterii particularităților clinice, epidemiologice, a criteriilor explorative de laborator și imagistic, precum şi metodelor actuale de tratament, este o prioritate importantă a medicinei la nivel mondial, precum și pentru comunitatea medicală a Republicii Moldova. Fiecare ţară implicată în procesul cunoaşterii infecției COVID-19, deţine o experienţă proprie şi poate oferi informaţie unică şi extrem de valoroasă în acest domeniu.

Crearea unei baze de date a pacienților din țara noastră, cu includerea aspectelor clinice, a comorbidităţilor, complicaţiilor, tratamentelor aplicate, ar permite o mai bună înţelegere a evoluţiei infecției SARS-CoV-2 la pacienții cu diferite vârste.

Impactul infecţiei COVID-19 se realizează și la etapele prospective prin riscuri de instalare a fenomenelor cronice în organele afectate de virusul SARS CoV-2, care se pot produce la distanță printr-un impact grav, al persoanelor afectate. Infecţia cu coronavirusul de tip nou este o entitate complexă, în special, la pacienţii cu comorbidiţăţi neurologice, malformaţii congenitale, boli multifactoriale, maladii cronice bronhopulmonare, renale, hepatice, cardio-vasculare, metabolice, diabet zaharat etc., care prin terenul biologic compromis determină evoluții complicate, riscuri de cronicizări, în special pulmonare, dar și ale altor organe și sisteme.

În acest context, comunitatea medicală și mediul academic își confirmă statutul de cea mai sigură și obiectivă sursă de informație. Retrospectiv, AȘM în colaborare cu Universitatea de Stat de Medicină și farmacie „Nicolae Testemițanu” (USMF), Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), alte instituții medicale, au întreprins mai multe acțiuni (a se vedea https://noapteacercetatorilor.md/actiunile-academiei-de-stiinte-moldovei-focusate-asupra-depasirii-pandemiei-covid-19; https://asm.md/platforma-de-comunicare-stiintifica-coronavirusul-de-tip-nou-sars-cov-2-si-interferenta-cu-alte):

La 6 februarie 2020, cu mai bine de o lună până la confirmarea primului caz de infecție cu noul tip de coronavirus în Republica Moldova (7 martie 2020) și declararea pandemiei de către Organizația Mondială a Sănătății (11 martie 2020), AȘM, în colaborare cu ANSP, a organizat Masa rotundă Ce spun specialiștii despre noul tip de virus ucigaș coronavirus care ne-a bulversat viața? ”. Evenimentul a fost pe larg mediatizat de mai multe posturi TV, fiind transmis integral de către PRO TV Chișinău, Privesc.eu, Realitatea TV, Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale.

În cadrul emisiunii „Spațiul Public” (20 martie 2020) de la Postul Naţional Radio Moldova, acad. Ion Tighineanu, acad. Stanislav Groppa și mem. cor. Alexandru Stratan au abordat problemele legate de situația epidemiologică din țară.

La 13 aprilie 2020, Prezidiul AȘM a format o Comisie de experți în domeniul medicinei și a inițiat o bază de date pe problema coronavirusului SARS-CoV-2 și a pandemiei COVID-19, pentru a susține eforturile cercetătorilor în vederea identificării celor mai constructive răspunsuri pentru soluționarea problemelor stringente ale societății. 

De asemenea, a fost lansată colecția publicațiilor din reviste științifice naționale și internaționale, precum și alte informații importante cu referire la coronavirusul SARS-CoV-2 și pandemia COVID-19.

La 16 aprilie 2020, pe site-ul AȘM a fost publicat interviul cu Prof. Randy Schekman de la Universitatea California / Berkeley, Laureat al Premiului Nobel în medicină, acordat doamnei Eugenia Tofan, serviciul de presă al AȘM, în care savantul afirma că „Cea mai mare greșeală a noastră a fost aceea de a nu anticipa apariția încă a unui coronavirus mortal”, iar pentru SARS-CoV-2 „trebuie să producem un vaccin care ar funcționa pe o multitudine de variante de coronavirus”.

În premieră, la 28 aprilie 2020, Academia de Științe a Moldovei a organizat Simpozionul științific online „Pandemia COVID-19: Suport științific medical sau ce trebuie să cunoaștem despre coronavirus SARS-CoV-2 și pandemie” cu participarea membrilor AȘM și a experților notorii, specialiști epidemiologi, care au prezentat situația epidemiologică actuală, au analizat comportamentul coronavirusului de tip nou, au propus soluții practice și recomandări (https://usmf.md/ro/noutati/lansarea-platformei-nationale-de-cercetare-covid-19). Comunicările și prezentările participanților la Simpozionul științific sunt disponibile online.

În cadrul Simpozionul științific „Pandemia COVID-19: Suport științific medical sau ce trebuie să cunoaștem despre coronavirus SARS-CoV-2 și pandemie”, acad. Stanislav Groppa a propus elaborarea unui „Program Național de Securitate a Sănătății Populației Republicii Moldova în combaterea virusului SARS-CoV-2”, care va constitui baza unei platforme științifice de comunicare și dialog. Platforma științifică de comunicare va fi creată și gestionată de AȘM și USMF „Nicolae Testemițanu”.

Pandemia a lovit crunt nu doar sistemul de sănătate publică. Pentru a veni în ajutorul specialiștilor, la 5 mai 2020 Academia de Științe a lansat o nouă platformă științifică „Securitatea economică, migrația și transformările demografice”. Coordonatorii platformei, membri ai Secției Științe sociale, economice, umanistice și arte a AȘM – acad. Grigore Belostecinic, dr. hab. în economie, profesor universitar, rector al ASEM, și mem. cor. Alexandru Stratan, dr. hab. în economie, profesor universitar, director al Institutului Național de Cercetări Economice al MECC –, au susținut online Lecția publică „Competitivitatea Republicii Moldova: tendințe si provocări”. Raportorii au abordat subiecte specifice ce țin și de problemele economice cauzate de pandemia COVID-19. Rezultatele evaluării competitivității Republicii Moldova și a efectelor pandemiei asupra economiei, precum și propunerile pentru măsuri anticriză au fost transmise în adresa Președinției, Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova, ministerelor și comisiilor parlamentare și sunt disponibile pe site-ul AȘM.

La 19 mai, la Academia de Științe a fost marcată Ziua Europei. Dr. hab. în științe politice, prof. univ. Victor Juc, director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, membru al Secției științe sociale, economice, umanistice și arte a AȘM, a susținut Lecția publică online „Uniunea Europeană: supranațional versus național-statal – o provocare în condițiile pandemiei”, accentuând procesele complexe în legătură cu pandemia COVID-19 și relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova.

În cadrul ședinței festive organizate tradițional de Ziua Academiei de Științe a Moldovei la 12 iunie, marcată în anul 2020 online, în premieră, comunitatea științifică din Republica Moldova a avut onoarea să asiste la prelegerea publică „Importanța științei fundamentale în descoperirile medicale” susținută de asemenea online de Laureatul Premiului Nobel în domeniul medicinei (2013), renumit citolog american, profesorul Randy Schekman de la Universitatea California / Berkeley.

Academia de Științe a organizat, la 20 august 2020, în parteneriat cu USMF și ANSP dezbateri cu privire la problema vaccinurilor (dezbateri cu referire la problema privind vaccinurile anti-COVID-19 și situația epidemiologică generată de virusul SARS-CoV-2). Dr. hab. prof. Adrian Belîi, șef al Secției de anestezie și terapie intensivă a Institutului de Medicină Urgentă (precum și Laureat al Premiului Național, ediția 2020, pentru lucrarea „Abordări inovative în managementul pacienților critici COVID-19 spitalizați în Institutul de Medicină Urgentă”), în prelegerea sa „Abordări convenționale și experimentale în tratamentul formelor severe și critice de COVID-19” a prezentat informații actualizate privind tratamentele convenționale și cele experimentale în terapie intensivă, punctând în comunicarea sa asupra tratamentelor experimentale bazate pe plasma convalescentă.

La 10 decembrie 2020, a avut loc Conferința științifică online „COVID-19: Sănătatea copilului. Impactul asupra viitorului adult” (https://asm.md/conditiile-de-pandemie-nimeni-nu-se-poate-considera-siguranta-daca-toata-lumea-nu-este-siguranta). Evenimentul a fost organizat de Comisia AȘM pentru coronavirus SARS-CoV-2 și pandemie COVID-19, în parteneriat cu USMF „Nicolae Testemițanu” și se înscrie în șirul de manifestări științifice organizate în contextul pandemiei la inițiativa Academiei de Științe.

Un alt eveniment de anvergură a fost conferința științifică „Problemele de sănătate mintală – urmări grave în perioada post-COVID” (https://asm.md/problemele-de-sanatate-mintala-si-urmarile-grave-perioada-post-covid-abordate-cadrul-unei) desfășurată la 21 ianuarie 2021 în format online de către AȘM și USMF „N. Testemițanu”.

La 4 februarie 2021, AȘM și USMF au organizat Conferință științifică online „Infecția cu COVID-19: evoluție particulară a afecțiunilor cardiovasculare la adulți” (https://asm.md/infectia-cu-covid-19-si-afectiunile-cardiovasculare-la-adulti-o-alta-tema-actuala-abordata-cadrul).

La 5 aprilie 2021, în cadrul emisiunii CONCRET la postul de televiziune Moldova 1, a fost abordată implicarea oamenilor de știință în lupta cu infecția SARS-CoV-2, cu participarea acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, rectorului USMF „Nicolae Testimițanu” dr. hab. Emil Ceban, precum și intervenția online a acad. Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei Române, și cea a Laureatului Premiului Nobel pentru medicină Randy Schekman (California, SUA) (http://trm.md/ro/concret/concret-din-5-aprilie-2021-oamenii-de-stiinta-in-lupta-cu-sars-cov-2 și https://asm.md/comunitatea-stiintifica-este-angajata-responsabil-campania-de-informare-corecta-societatii-cu).

Ziua Mondială a Sănătății (7 aprilie) a fost marcată prin emisiuni radio dedicate problemelor infecției cu virusul SARS-CoV-2 difuzate în cadrul emisiunii „Pro Sănătate” la Radio Vocea Speranței (https://rvs.md/eva-gudumac-7-aprilie-ziua-mondiala-a-sanatatii-pro-sanatate/), cu participarea doamnei acad. Eva Gudumac, și la emisiunea „Spațiul Public” cu genericul „Sănătatea copilului și impactul infecției COVID-19 asupra viitorului adult”, cu elucidarea manifestărilor clinice ale infecției cu COVID-19 la copii, măsurile de prevenție și profilaxie, puse în discuție de dna Ina Palii, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, șefa Clinicii Pediatrie de la Institutul Mamei și Copilului, și dna Svetlana Șciuca, dr. hab. în medicină, prof. univ., Departamentul Pediatrie, USMF „Nicolae Testemițanu” (http://www.trm.md/ro/spatiul-public/spatiul-public-din-7-aprilie-2021 și https://asm.md/de-ziua-mondiala-sanatatii-comunitatea-academica-abordat-problema-sanatatii-copiilor-din-republica).

AȘM în colaborare cu USMF a organizat, la 1 iulie 2021, Conferința națională științifico-practică cu participare internațională „Imunodeficiențele primare, comorbidități respiratorii și infecția COVID-19 la copii” (https://asm.md/imunodeficientele-primare-comorbiditati-respiratorii-si-infectia-covid-19-la-copii-eveniment). În așa fel, a fost lansată platforma de comunicare „Coronavirusul de tip nou SARS-CoV-2 și interferența cu alte maladii”, coordonată de dna acad. Eva Gudumac, dr. hab. în ştiinţe medicale, prof. univ., adjunct al coordonatorului Secției Științe ale Vieții. Scopul platformei de comunicare este de a consolida și coordona studiile în domeniul coronavirusului SARS-CoV-2 ale cercetătorilor din țară pentru a preveni și a reduce riscurile evolutive de complicații, sechelele și cronicizările diferitor organe și sisteme la pacienții care au suportat infecția COVID-19, prin elaborarea programelor de screening post-Covid-19, diagnostic clinico-explorativ specializat și metodelor de tratament și recuperare diferențiate.

Precizăm că toate evenimentele au fost mediatizate pe larg și reflectate pe site-ul AȘM, iar manifestările organizate de Academia de Științe a Moldovei sunt în acces deschis la adresa https://idsi.md/tv.

Dr. hab. Liliana CONDRATICOVA

A se vedea suplimentar: https://asm.md/actiunile-academiei-de-stiinte-moldovei-pe-problema-coronavirusului-sars-cov-2-si-pandemiei-covid; https://asm.md/platforme-stiintifice; https://noapteacercetatorilor.md/actiunile-academiei-de-stiinte-moldovei-focusate-asupra-depasirii-pandemiei-covid-19
 

Instantanee de la evenimentele organizate de AȘM în contextul pandemiei COVID-10.

Foto: Liliana Condraticova, Ghenadie Sîrbu, Tudor Braniște