ŞTIINŢA,  RĂZBOIUL ŞI  NĂZUINŢELE DE  INTEGRARE EUROPEANĂ

08.04.2022

 

Academician Ion TIGHINEANU, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei

(în baza luării de cuvânt la deschiderea Sesiunii a IX-a a Adunării Generale a AŞM din 28 martie 2022)

 

Ieşirea  din  impas se  profilează

Anul 2022 a dat startul la Academia de Ştiinţe cu manifestări ştiinţifice prestigioase, obiectivele principale constituind schimbul de experienţă acumulată în domeniile cercetării şi inovării de către vecinii noştri, România şi Ucraina, precum şi de Germania – vechi partener de încredere, evidenţierea surselor de finanţare a ştiinţei, de care noi ducem lipsă acută în prezent. Astfel, academicianul Bogdan C. Simionescu, vicepreşedintele Academiei Române, membru de onoare al AŞM, a susţinut pe 18 ianuarie prelegerea publică on-line „Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei – provocări şi posibile soluţii”. Peste o săptămână, la 25 ianuarie, am audiat şi conferinţa publică a academicianului Anatoly Zagorodny, preşedintele Academiei Naţionale de Ştiinţe din Ucraina cu genericul „Evoluţii recente în cercetarea fundamentală şi aplicată la Academia Naţională de Ştiinţe din Ucraina”.

Cea de a treia manifestare s-a produs, de asemenea, la scurt timp, pe 11 februarie curent. Atunci, concetăţeanul nostru, profesorul Vladimir Fomin, membru de onoare al AŞM, colaborator al Institutului „Leibniz” de cercetări în domeniul corpului solid şi ştiinţei materialelor (Dresda, Germania), a susţinut succesiv două lecţii publice: „Organizarea şi finanţarea cercetării ştiinţifice în Germania” şi „Rolul şi importanţa ştiinţei fundamentale în secolul XXI”.

Unul din scopurile acestor trei manifestări ştiinţifice a fost de a informa guvernarea actuală, prin exemple concrete, propuneri cum ar putea fi depăşită problema finanţării cercetării şi inovării la noi, în condiţiile crizei economice din ţară.

Voi menţiona cu satisfacţie că profesorul Vladimir Fomin, care cunoaşte bine realităţile de la noi, a acceptat de a fi coordonatorul platformei de comunicare „Ştiinţele fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a societăţii” (până în prezent au fost create alte cinci platforme pe domenii, iniţiate de Prezidiul AŞM), lansată oficial pe 25 ianuarie 2022. Noua platforma ştiinţifică are drept obiectiv promovarea importanţei ştiinţei fundamentale în contextul provocărilor Secolului XXI, odată cu proclamarea de către ONU a anului 2022 drept An Internaţional al Ştiinţelor Fundamentale. Subiectul respectiv se preconizează a fi unul central şi pentru discuţiile ştiinţifice în cadrul Zilei Academiei de Ştiinţe de la 12 iunie curent.

ReformĂ  cu urmări  nefaste

E bine de luat aminte că începând cu perioada 2017–2018, comunitatea ştiinţifică din ţară a intrat într-o îndelungată perioadă de reformare, consecinţele distructive ale căreia sunt resimţite de Academia de Ştiinţe a Moldovei şi alte organizaţii din domeniile cercetării şi inovării. Prin Hotărârea Guvernului nr. 50 din 16.01.2018 din subordinea AŞM au fost transferate 19 organizaţii de drept public din domeniile cercetării şi inovării către noul fondator Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării (denumit din august 2021 Ministerul Educaţiei şi Cercetării). Au fost operate mai multe modificări în Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, nr. 259 din 15.07.2004 (republicat) şi alte acte legislative, prin prevederile cărora au fost deturnate activitatea şi normalitatea desfăşurării cercetărilor; din finanţarea instituţională a fost exclusă componenta salarizarea cercetătorilor, au dispărut şi proiectele pentru tinerii cercetători etc.

Însăşi desfăşurarea concursului proiectelor de cercetare, conform noii Metodologii şi a priorităţilor strategice ale Planului Naţional de Cercetare şi Inovare pentru anii 2020–2023, a fost supus unei selectări tendenţioase, care a lăsat în urmă zeci de cercetători neîncadraţi în muncă şi, deci, rămaşi fără surse de existenţă; şcoli ştiinţifice şi centre de cercetare fără finanţare; tineri excluşi din sistemul de cercetare etc. E o situaţie dramatică din care nu putem ieşi până în prezent.

În plus, din martie 2020, omenirea a intrat într-o criza pandemică, care ne-a adus pierderi umane semnificative, a fost declanşată o gravă criză economică, demografică, dar şi educaţională, punând o presiune enormă asupra sistemului sanitar, lucrătorilor medicali, mobilizaţi să facă faţă tuturor greutăţilor. Le exprimăm şi azi toată recunoştinţa noastră.

Totodată, în era tehnologiilor informaţionale şi a inteligenţei artificiale, în imediata noastră vecinătate a fost declanşat un război, o agresiune, neimaginată la începutul mileniului III, a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Am crezut cu toţii că au fost trase învăţăminte din războaiele sângeroase din secolul trecut, cel puţin pentru continentul european, dar am greşit amarnic: securitatea regiunii noastre şi a lumii întregi este pusă din nou la mare încercare.

Academia de Ştiinţe de-a lungul acestor ani a folosit şi continuă să folosească orice oportunitate şi tribună pentru a readuce în vizorul autorităţilor centrale iminenţa modificărilor la Codul cu privire la ştiinţă şi inovare, propuneri discutate şi aprobate de Adunarea generală a AŞM încă la 12 iulie 2019, în primul raport asupra stării ştiinţei din Republica Moldova.

Doar  prin  consolidare putem  deveni puternici

Situaţia dificilă din domeniile cercetării şi inovării poate fi ameliorată prin consolidarea comunităţii ştiinţifice, identificarea de comun acord a algoritmului de depăşire a situaţiei instabile în sfera ştiinţei, pentru a reuşi modificarea şi completarea actelor legislativ-normative din domeniile cercetării şi inovării şi racordarea lor la realităţile naţionale. În contextul dat, subliniem că finanţarea instituţională şi cea a grupurilor-nucleu sunt poziţii-cheie, asupra cărora lucrează împreună de mai mult timp conducerea AŞM şi Consiliul Directorilor Institutelor de Cercetare. Recenta întrunire de lucru, din 23 martie curent, a pus în evidenţă mai multe aspecte cu referire la situaţia precară a AŞM, dar şi a institutelor de cercetare, al căror fondator fusese Academia de Ştiinţe până în 2018.

Este necesară şi implicarea instituţiilor, nemijlocit responsabile de organizarea cercetării şi inovării, modificarea, revederea a însăşi politicii din sfera ştiinţei, domeniu coordonat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, potrivit prevederilor Codului cu privire la ştiinţă şi inovare. Doar conjugând eforturile vom putea organiza cercetarea la noi acasă, în Republica Moldova, conform standardelor europene.

Revenind la activitatea AŞM în primele trei luni ale anului curent, precizăm că la şedinţele adunărilor generale ale secţiilor de ştiinţe, în perioada 16-18 februarie, au fost raportate rezultatele obţinute pe durata anului 2021. Iar în perioada 1-15 martie, la Academia de Ştiinţe au avut loc audierile publice ale celor 8 rapoarte finale privind implementarea proiectelor de inovare şi transfer tehnologic în 2021, finanţate din bugetul de stat.

Au fost realizate mai multe activităţi, lansări de carte, lecţii publice, mese rotunde, conferinţe ştiinţifice online. Dar cele circa 40 de zile de la declanşarea războiului din Ucraina, la 24 februarie, au schimbat radical planurile tuturor partenerilor noştri. Chiar şi abordarea unor probleme vitale pentru noi par acum nesemnificative comparativ cu urgia războiului, desfăşurat la hotarul nemijlocit cu R. Moldova.

 

Alte  evenimente  de  anvergură  ne  dau  noi  speranţe

Prezidiul AŞM a condamnat invazia Rusiei în Ucraina, susţinând dreptul poporului ucrainean la libertate, independenţă şi integritate teritorială, declaraţia fiind publicată în Săptămânalul „Literatura şi Arta”. Poziţia AŞM cu privire la războiul declanşat în Ucraina a fost de multe ori exprimată în cadrul emisiunilor radio, în interviuri, la evenimentele organizate, pagina web a AŞM devenind astfel tribuna pentru organizaţiile internaţionale (ISC – Consiliul Ştiinţific Internaţional, ALEEA, laureaţi ai Premiului Nobel ş.a.), care şi-au exprimat atitudinea faţă de actul de agresiune al Federaţiei Ruse asupra Ucrainei.

Totodată, Academia de Ştiinţe a Moldovei a transmis din partea comunităţii ştiinţifice în adresa academicianului Anatoly Zagorodny, preşedintele Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei, un mesaj de solidaritate şi susţinere deplină a poporului ucrainean. Ca răspuns, dânsul a menţionat că „Academia Naţională de Ştiinţe a Ucrainei este foarte recunoscătoare pentru sprijin şi solidaritate. Este extrem de important pentru noi să ştim că războiul împotriva Ucrainei, început de Rusia, găseşte o evaluare adecvată din partea Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Sprijinul vostru ne întăreşte credinţa în victorie…”

La 9 martie curent, AŞM a organizat un eveniment de anvergură, în cadrul căruia l-am avut în emisie directă, conectat chiar din epicentrul conflictului armat, pe acad. Anatoly Zagorodny, preşedintele Academiei Naţionale de Ştiinţe din Ucraina. Prelegerea publică “Impactul conflictului armat din Europa de Est asupra securităţii internaţionale”, susţinută în acea zi de dl prof. Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice, a avut un impact răsunător. La acest dialog s-au conectat şi şi-au exprimat opinia prof. Randy Schekman, membru de onoare al AŞM, precum şi prof. Richard Roberts, ambii din SUA, Laureaţi ai Premiului Nobel în medicină, dar şi semnatari ai „Scrisorii deschise – Open Letter” în sprijinul Ucrainei. Vorbitorii au discutat subiecte precum invazia militară a Federaţiei Ruse în Ucraina; dreptul internaţional public în domeniul menţinerii păcii şi securităţii; asigurarea securităţii internaţionale etc.Ca urmare a conferinţei video din 9 martie curent, AŞM a iniţiat un proiect de amploare concentrat pe crearea spaţiului academic virtual între Laureaţii Premiului Nobel şi comunităţile ştiinţifice din Republica Moldova şi Ucraina.

Problema cea mai importantă, existentă nu doar în R. Moldova, dar şi în întreg spaţiul european, este cea a tinerilor încadraţi în cercetare. În contextul atragerii tinerilor, la Chişinău a fost lansată iniţiativa de a forma Academia Tinerilor Cercetători din R. Moldova, şedinţa de constituire a ei s-a desfăşurat la 21 martie curent. Academia îşi propune să devină o platformă de comunicare a tinerilor cercetători, care va contribui la promovarea excelenţei ştiinţifice în activitatea lor, stabilirea legăturilor dintre generaţii prin promovarea ştiinţei în rândurile elevilor şi studenţilor, interconectarea tinerilor specialişti din diferite domenii, valorificarea noilor oportunităţi ş.a.

O altă temă foarte importantă ţine de destinul patrimoniului cultural al R. Moldova şi, în special, al Ucrainei pe timp de război. Securitatea patrimoniului, legislaţia internaţională şi naţională în domeniu au fost examinate de mai mulţi specialişti în cadrul mesei rotunde internaţionale din 22 martie curent – „Prezentul şi perspectivele patrimoniului cultural”.

Un eveniment memorabil, organizat de AŞM în parteneriat cu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” şi Academia de Ştiinţe Medicale din R. Moldova a fost Conferinţa ştiinţifică naţională cu participare internaţională „Chirurgia personalizată la adulţi şi copii – chirurgia viitorului”.Manifestarea a avut loc la 24-25 martie curent, dedicată memoriei ilustrului medic chirurg Constantin Ţâbârnă, fondator al chirurgiei naţionale, dr. hab. în ştiinţe medicale, profesor universitar, membru de onoare al AŞM.

Finalizând lapidara radiografie a activităţii noastre în cele trei luni ale anului 2022,apreciem depunerea de către conducerea ţării a cererii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Este un pas istoric, care ne va permite să construim un viitor mai bun, prosper în familia ţărilor europene. Acest eveniment remarcabil a fost consemnat cu optimism şi de partenerii noştri de cooperare ştiinţifică, ca o soluţie corectă şi ireversibilă a parcursului european.

Sursa:
Categorie: