- 36
Gâlceavă neprotocolară şi „Operaţiunea” AŞM
– Domnule academician Ion Tighineanu, în ţara vecină, Ucraina, a fost declanşat un război de către forţele armate ale Federaţiei Ruse. Există o solidaritate ştiinţifică internaţională, compasiune faţă de poporul ucrainean, inclusiv faţă de cercetătorii din această ţară?
– În primul rând, am transmis Declaraţia Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Moldovei în adresa acad. Anatoly Zagorodny, preşedintele Academiei Naţionale de Ştiinţe din Ucraina, având cu dumnealui şi o discuţie la telefon, în care am exprimat susţinerea noastră totală şi compasiunea pentru comunitatea ştiinţifică din ţara vecină. Concomitent, pe pagina web a Academiei noastre, a fost plasată declaraţia AŞM şi cea a Federaţiei Europene a Academiilor de Ştiinţe şi Umanistice (ALLEA), precum şi Scrisoarea deschisă semnată de 190 (la ziua de azi) de Laureaţi ai Premiului Nobel din diverse domenii ale ştiinţei, în care este condamnată agresiunea militară a forţelor armate ale Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Mai mult, ne-am exprimat solidaritatea noastră cu poporul ucrainean şi am expus poziţia fermă a AŞM vizavi de respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării vecine în cadrul a mai multor interviuri la radio, primul dintre ele, fiind cel din duminica de 27 februarie 2022, în a treia zi de la începutul războiului.
– Consolidarea fără precedent a laureaţilor Premiului Nobel impresionează. Cum îşi construieşte Academia de Ştiinţe a Moldovei interacţiunea cu elita intelectuală a planetei noastre?
– Unificarea rândurilor Laureaţilor Nobel este un exemplu elocvent pentru comunităţi, societăţi, politicieni, pentru liderii lumii. Sunt ferm convins că omenirea poate face faţă provocărilor Secolului XXI doar prin consolidare. Reuşim să promovăm colaborarea cu elita intelectuală a lumii graţie faptului, în primul rând, că avem un reprezentant în rândurile ei. Mă refer la profesorul Randy Schekman, Laureat al Premiului Nobel în Medicină (2013) şi Membru de Onoare al AŞM, bunicii căruia sunt de origine basarabeană. Această personalitate ştiinţifică este bine cunoscută cercetătorilor de la noi graţie prelegerilor sale publice susţinute la AŞM, participărilor la conferinţe şi în emisiuni televizate.
– S-au iscat polemici în legătură cu folosirea sintagmei „operaţiune militară” în Declaraţia AŞM în loc de „invazie militară sau „război”. Polemicile au degradat în zarvă ridicată de unele mass-media şi pe net. Dar iată că intervine, pe de altă parte, academicianul Andrei Eşanu, care consideră neesenţială folosirea sintagmei “operaţiune militară”. El subliniază că este importantă declaraţia Academiei de Ştiinţe când condamnă războiul declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina. „Chiar dacă nu a fost folosită cea mai izbutită formulă, oricum este condamnată şi arată urmările nefaste. De ce să mai căutăm formule? - întreabă conciliant Andrei Eşanu.
Consultaţi Dex-ul referitor la termenul „operaţiune militară”, ca să vă convingeţi cât de gravă e, în opinia unora, inexactitatea admisă: Acţiune militară de amploare în vederea realizării unui plan strategic sau a sarcinilor subordonate acestuia; Mişcarea unei armate în campaniile…etc. Ne întrebăm: dar cum rămâne cu termenul Operaţiunea Barbarossa, elaborată de guvernul fascist german – cea mai mare invazie militară terestră din istorie, pusă în aplicare la 22 iunie 1941 împotriva URSS? N-a fost în acest caz „operaţiunea un război adevărat?!” Prin urmare, ambii termeni sunt echivalenţi ca sens. Credem, nu mai are rost vreo discuţie. Important este că în prezent ţara noastră e unită ca niciodată în susţinerea şi acordarea ajutorului multilateral refugiaţilor ucraineni, mişcare, la care au aderat şi oamenii de ştiinţă din întreaga lume, inclusiv din ţara noastră. Apreciem cu ardoare vocile celor 7 mii de cercetători curajoşi ruşi, care s-au exprimat cu fermitate împotriva războiului din Ucraina, declanşat de regimul Putin.
Dle Ion Tighineanu, lucrurile parcă s-au limpezit. Aţi mai avea ceva de spus la acest subiect?
– Vă informez că a fost plasată pe site-ul instituţiei noastre o replică în acest sens. Totodată, am publicat în săptămânalul „Literatura şi Arta” din 3 martie 2022 Declaraţia Prezidiului AŞM cu unele precizări. Voi menţiona că anterior poziţia Academiei de Ştiinţe am expus-o explicit la Radio Moldova şi în alte relatări.
– Comunitatea ştiinţifică Vă cunoaşte ca pe o persoană activă şi mobilă, de-a lungul vieţii aţi promovat colaborări cu multe centre de cercetare ştiinţifică din lume. Care este situaţia acum?
– Mandatul meu de preşedinte a început pe 9 aprilie 2019. În octombrie, acelaşi an, am primit o invitaţie oficială de la Academia Română, iar în decursul vizitei am susţinut şi o conferinţă ştiinţifică (https://acad.ro/com2019/pag_com19_1015conf.htm). Un alt eveniment ştiinţific a avut loc peste două luni, la Iaşi, decembrie 2019, unde din nou am susţinut o conferinţă cu prilejul conferirii subsemnatului a titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi”. M-am simţit onorat şi de această dată. Apoi a venit peste noi pandemia, când nu ne-am mai putut deplasa în străinătate. Din această cauză în 2020-2021, nu am întreprins vizite ca răspuns la invitaţiile primite de la Consiliul de Cercetare Ştiinţifică şi Tehnologică din Turcia (TUBITAK), Forumul Preşedinţilor Academiilor de Ştiinţe organizat în Japonia, Academia Naţională de Ştiinţe din Belarus, Academia Europeană (The Academy of Europe), în care am fost ales în calitate de membru. Sunt onorat că am devenit primul reprezentant al ţării noastre în acest for European de prestigiu. La TUBITAK, după cum am menţionat, n-am plecat, dar am prezentat on-line o prelegere publică pentru comunitatea ştiinţifică din Turcia, primind mai multe aprecieri pozitive, inclusiv de la E.S. dl Dmitri Croitor, Ambasador al Republicii Moldova în Republica Turcia: „Am o deosebită plăcere să Vă aduc sincere felicitări pentru prestaţia Dvs. excelentă la prelegerea publică întitulată „Nanotechnologies in Moldova: Engineering of Nanomaterials for Various Applications”, care a avut loc pe data de 04 martie 2021. Prelegerea Dvs. pentru mediul academic din Republica Turcia a servit pentru mine drept un moment de reculegere şi mândrie pentru Patrie. Graţie realizărilor şi rezultatelor obţinute de oamenii de ştiinţă din ţara noastră, Academia de Ştiinţe, pe care o reprezentanţi cu brio, are acum posibilitatea de a împărtăşi şi experienţa sa cu partenerii turci”.
Actualmente pe masa de lucru am două invitaţii oficiale: la Academia de Ştiinţe a Letoniei, pentru a participa la Adunarea Generală a acestei instituţii cu o prezentare şi pentru a semna un Acord de colaborare bilaterală, precum şi la Academia Naţională de Ştiinţe din Ucraina. Însă, realizarea acestor vizite depinde de revenirea la normalitate în regiunea noastră.
– Dle preşedinte, care este în prezent cea mai stringentă problemă, care stă în faţa Academiei şi a comunităţii ştiinţifice, în general?
– Pacea în regiune, în primul rând! Dar, de importanţă vitală pentru noi este şi modificarea cadrului normativ din domeniul cercetare-inovare. Pentru a înlesni promovarea modificărilor, Academia de Ştiinţe a Moldovei a organizat o serie de prelegeri publice on-line cu participarea reprezentanţilor de stat, în care experţi notorii au venit cu detalii referitor la organizarea şi finanţarea cercetării ştiinţifice în România (acad. Bogdan Simionescu, vicepreşedinte al Academiei Române), Ucraina (acad. Anatoly Zagorodny, preşedinte al Academiei Naţionale de Ştiinţe din Ucraina) şi prof. Vladimir Fomin, cercetător la Institutul Leibniz din Dresda, Germania). Materialele prezentate şi înregistrările video ale prelegerilor sunt disponibile la linkul https://www.asm.md/lectiile-publice-ale-acad-bogdan-simionescu-acad-anatoly-zagorodny-si-prof-vladimir-fomin. Menţionăm că Ministerul Educaţiei şi Cercetării a lansat déjŕ procesul de perfecţionare a cadrului normativ în domeniile cercetării şi inovării, aprobând şi componenţa unui Grup de lucru interinstituţional, care se va convoca de curând.
– Domnule academician Ion Tighineanu, mult succes! Vă mulţumesc pentru aceste explicaţii.
Un interviu de Tatiana ROTARU
Publicat în "Făclia" nr.9 din 11 martie 2022
