CERCETARE

ȘTIINȚA ÎN REPUBLICA MOLDOVA. SCURT ISTORIC

Ştiinţa constituie un factor substanțial în evoluția societăţii, nivelul cercetărilor științifice reflectă, într-un fel, gradul de dezvoltare socioeconomică și culturală a statului, substratul istoric reprezentând, de fapt, o premisă esențială în apariția, consolidarea și dezvoltarea ei la etapa actuală.

Referințe la cunoștințele științifice, acumulate în Țara Moldovei în sec. XV–XVII, găsim în diverse surse istorice, mai ales, în operele cronicarilor, călugărilor cărturari și înalților clerici din acele timpuri. O parte din operele apărute în această perioadă se păstrează în arhivele şi bibliotecile de prestigiu din România, Grecia (Sfântul Munte Athos), Anglia, Rusia, SUA etc. Unul dintre iluștrii exponenți ai culturii și gândirii științifice de la intersecția secolelor XVII–XVIII este savantul enciclopedist Dimitrie Cantemir (1673–1723), membru al Academiei din Berlin (Societatea Branderburgică a Științelor, 1714), care s-a evidențiat ca un cărturar polivalent, având cunoștințe în diferite domenii.

Formele moderne de organizare a științei și culturii se răspândesc și în Moldova, unde în anul 1707 este fondată Academia Domnească de la Iași (definitivată în 1714), în care, alături de predarea gramaticii, retoricii, poeticii, logicii etc., profesorii invitați de peste hotare desfășurau o vastă activitate științifică în domeniul matematicii, geografiei etc. La sfârșitul sec. XVIII – începutul sec. XIX, înalți clerici și demnitari de stat – Antiohie Hotineanul, Iacob Stamati, logofătul Dimitrie Sturza ș.a. propagă idei iluministe, axându-se pe valori naționale. De o deosebită importanță pentru formarea conștiinței naționale a românilor, inclusiv din Moldova, au avut operele reprezentanților Școlii Ardelene (S. Micu, Gh. Șincai, P. Maior ș.a.), care au demonstrat latinitatea și continuitatea populației băștinașe din spațiul carpato-danubian.

În prima jumătate a sec. XIX, în Principatul Moldovei și Țara Românească, grație deschiderii spre Occident, s-a accelerat procesul de constituire a comunității științifice. În Principatul Moldovei, concomitent cu afirmarea instituțiilor de învățământ superior, în primul rând, a Academiei Mihăilene (fondate de Gh. Asachi în 1835), apoi a Universității din Iași (1860), se fondează cadrul organizatoric și instituțional al științei. La Iași au fost create „Arhivele” (1832), Societatea de Medici și Naturaliști (1833), Societatea Literară (1842), Societatea Literară și Științifică „Junimea” (1863–1864) etc.

După Unirea Moldovei și Țării Românești, la 1 aprilie 1866, prin crearea Societății Literare Române, au fost puse bazele fondării Academiei Române, proces definitivat la 26 martie 1879. În Academia Română, prin membrii săi fondatori, erau reprezentate toate provinciile locuite de români. Membri fondatori ai Academiei Române, reprezentanți din Basarabia (aflată în componența Imperiului Rus), au fost Alexandru Hâjdău (1811–1872), Ioan Străjescu (1833–1873) și Constantin (Costache) Stamati (1786–1869), înlocuit ulterior de Ștefan Gonata (1838–1896).

În Basarabia anilor 1812–1917, știinţa s-a dezvoltat în contextul cercetărilor din Rusia, fiind izolată de procesele științifice din Principatul Moldovei, apoi România. Ponderea reprezentanților populației autohtone în potențialul științific al regiunii era redus. În pofida acestui fapt, și în acest spațiu au văzut lumina tiparului o serie de lucrări din domeniul istoriei, geografiei, statisticii, naturii etc., elaborate în cadrul științific al Imperiului Rus. Au fost înființate o serie de instituții de educație și cercetare: Seminarul Teologic din Chişinău (1813), Şcoala de Pomicultură din Chişinău (1842), reorganizată ulterior în Şcoala de Viticultură şi Vinificaţie (1890), Muzeul Antichităţii Pontului Scitic (1880), Observatorul Meteorologic din Chişinău (1886), Muzeul Ţinutului Natal (1889), Observatorul Astronomic din Dubăsarii Vechi (1908). Au fost fondate primele asociaţii ştiinţifice: Comisia Gubernială a Arhivelor din Basarabia, subordonată Institutului de Arheologie al Academiei de Ştiinţe din Rusia (1898), Societatea Arheologică Istorico-Bisericească din Basarabia (1904), Societatea Naturaliştilor şi Amatorilor de Ştiinţe Naturale din Basarabia (1904).

Pe parcursul a 150 de ani, circa 70 de personalități din Basarabia, RSS Moldovenească și Republica Moldova au fost alese membri ai diferitor academii străine: din Rusia (apoi URSS), România, Ucraina, Cehia. Din spațiul actual al Republicii Moldova, 25 de savanți au fost aleși membri ai Academiei Imperiale (perioada țaristă) sau ai Academiei de Științe din URSS. Din 1866 și până în prezent, 38 de basarabeni au fost aleși membri ai înaltului for științific din aceste țări, inclusiv 12 membri titulari, 12 membri corespondenți și 14 membri de onoare.

După integrarea Basarabiei (1918) în cadrul României, la Chişinău s-au deschis Facultăţile de Teologie (1927) şi de Agronomie (1933) ale Universităţii din Iaşi. Institutul Social Român din Basarabia (inaugurat în 1934 la Chişinău şi reorganizat în 1939, în Institutul de Cercetări Sociale al României – Regionala Chişinău), filiale ale unor societăți și comisii științifico-culturale din întreaga Românie.

În 1926, în RASS Moldovenească a fost creat Comitetul Ştiinţific Moldovenesc de sub egida Comisariatului Norodnic al Învățământului, cu secţiile de lingvistică, literatură, istorie, etnografie, economie, studiul artelor, o bibliotecă ştiinţifică şi o secţie de doctorat. În baza acestui comitet, a fost organizat Institutul Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Istoriei, Economiei, Limbii şi Literaturii pe lângă Sovietul Comisarilor Poporului (1939). În 1940 acest institut, alături de alte instituții de cercetări științifice și învățământ superior, au fost transferate de la Tiraspol la Chișinău. Scopul principal al fondării acestor instituții a fost „demonstrarea” existenței a două limbi separate, a două popoare est-romanice: moldovenesc și român, și ulterior – „justificarea” anexării Basarabiei la URSS.

În 1941, pe parcursul operațiilor militare de pe frontul germano-sovietic, Institutul Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Istoriei, Economiei, Limbii şi Literaturii a fost evacuat în or. Buguruslan, regiunea Orenburg, iar în octombrie 1944 a revenit la Chişinău.

La 12 iunie 1946, în baza deciziei Consiliului Comisarilor Poporului al URSS din 11 martie 1946, Consiliul de Miniștri al RSS Moldovenești și Biroul Comitetului Central al PC (b) al Moldovei, a fost înfiinţată Baza Moldovenească de Cercetări Ştiinţifice a Academiei de Ştiinţe a URSS. Data de 12 iunie 1946 este considerată drept ziua instituționalizării primelor structuri academice din RSS Moldovenească. Direcțiile principale de cercetare, structura și administrația au fost coordonate cu Prezidiul AȘ al URSS. Director al noii instituţii a fost numit acad. Veaceslav P. Volghin (11.06.1879, s. Amoni, județul Râlsk, gubernia Kursk – 03.07.1962, Moscova), vicepreşedinte al AŞ a URSS (1942–1953), coordonatorul bazelor şi filialelor AŞ a URSS. În perioada decembrie 1946 – mai 1947, în funcţia de director adjunct a fost numit geograful Macari Radul (04.09.1910, s. Martonoșa, raionul Novo-Mirgorodsk, regiunea Kirovograd, RSS Ucraineană – 02.05.1971, Chişinău), înlocuit, în septembrie 1947, de istoricul Iachim Grosul (8/21.09.1912, s. Caragaş, azi raionul Slobozia – 28.09.1976, Chişinău).

În componența Bazei a fost inclus Institutul de Istorie, Limbă și Literatură, sectoarele de economie, geologie, botanică, viticultură și pomicultură, de pedologie și zoologie, de energetică, economie și geografie. Activitatea Bazei era monitorizată în permanență de către comisii speciale ale AȘ a URSS și cele ale Comitetului Central al PC (b) al Moldovei.

În 1947 s-a editat prima publicație științifică anuală a Bazei – „Însemnări științifice”. Primii autori au fost membrul corespondent al Academiei de Științe a Uniunii Sovietice A. D. Udalțov, doctorul (candidatul) în științe istorice Iachim Grosul, prof. M. V. Serghievschi și Nicolae Corlăteanu.

La 7 septembrie 1949, drept urmare a unor acțiuni de organizare a bazelor AȘ a URSS, Consiliul de Miniștri al URSS a modificat statutul Bazei Moldovenești, aceasta fiind transformată în Filiala Moldovenească a AȘ a URSS. Până în 1954, președinte al Prezidiului Filialei Moldovenești a fost numit membrul corespondent al AȘ a URSS P. Baranov, substituit apoi în această funcție de I. Grosul.

În anii 1950–1960 s-au format structuri instituționale noi: Institutul de Pomicultură, Viticultură și Vinificație, Grădina Botanică (1950), Institutul de Pedologie, Agrochimie și Ameliorare (1953), Institutul de Biologie, Institutul de Geologie și Materiale de Construcții (1957), ultimul reorganizat în Institutul de Geologie și Materiale Utile (1958); Institutul de Istorie, Limbă și Literatură a fost divizat în Institutul de Istorie și Institutul de Limbă şi Literatură (1958). În 1959 a fost organizat Institutul de Chimie, Secția de Fizică a Corpului Solid, în 1960 – Institutul de Economie, Institutul de Zoologie și Secția de Genetică a Plantelor. În domeniul științelor reale și exacte s-a pus accentul pe dezvoltarea noilor direcții științifice (chimia moleculară, biochimia, fizica corpului solid, semiconductoarele și aplicarea lor tehnică, chimia substanțelor naturale și biologic active, biofizica și radiobiologia, genetica și fiziologia plantelor, animalelor și a omului). Sectorul academic, universitar și de ramură se consolidau concomitent, conturând un ansamblu de cercetări științifice de nivel republican unic.

Întemeiate de forurile diriguitoare ale URSS, care au inclus activitățile științifice din republică în componența celui unional, urmărind scopuri ideologice și propagandistice, instituțiile de cercetare din RSSM au fost nevoite să răspundă cerințelor economiei și culturii republicii, fiind însă tutelate în continuare de conducerea de partid. Astfel, primele instituții de cercetare din RSSM au servit drept bază solidă pentru crearea și activitatea Academiei de Științe a Moldovei.

În a doua jumătate a anilor 1950, RSS Moldovenească era unica republică din URSS, cu excepția RSFS Ruse, care nu dispunea de o organizaţie științifică proprie de genul academiei de știinţe.

Sesiunea de creare a Academiei de Ştiinţe a RSS Moldovenești a avut loc la 2 august 1961. Considerată „un act de o importanță substanțială pentru stat”, ședința festivă a fost organizată, începând cu ora 10.00, la Teatrul Academic „A.S. Pușkin” (în prezent, Teatrul Național „Mihai Eminescu”). Tot atunci au fost desemnaţi și primii membri titulari și membri corespondenți ai AŞ a RSS Moldovenești. Aceștia au fost numiți prin Hotărârea Sovietului de Miniștri al RSS Moldovenești din 1 august, fără indicarea specialităților. Academicienii desemnaţi au fost: chimistul Anton Ablov, matematicianul Vladimir Andrunachievici, economistul Vasili Cervinski, istoricul Iachim Grosul, agronomul Prokofi Dvornikov, inginerul Boris Lazarenko, chimistul Gheorghi Lazurievski, poetul, dramaturgul, publicistul, traducătorul Andrei Lupan, biologul Iakov Prinţ, biologul Aleksei Spassky, lingvistul şi istoricul literar Iosif Varticean. Drept membri corespondenţi au fost desemnați inginerul Gheorghi Cealâi, lingvistul Nicolae Corlăteanu, agronomul Ion Dicusar, biologul Lazar Dorohov, economistul Nikolai Frolov, biologul Mihail Iaroşenko, agronomul Anatoli Kovarski, chimistul Iuri Lealikov, biologul Constantin Moraru, inginerul Iuri Petrov, geograful Makari Radul, istoricul şi filologul Eugeniu Russev, oenologul  Petru Ungureanu.

Primul preşedinte al Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești (1961–1976) a fost I. Grosul, academician al AŞM, doctor habilitat în istorie, fiind urmat de Al. Jucenko, academician al AŞM, doctor habilitat în biologie (în perioada 1977–1989), apoi de A. Andrieş, academician al AŞM, doctor habilitat în ştiințe fizice şi matematice (în perioada 1989–2004), ulterior de Gh. Duca, academician al AŞM, doctor habilitat în chimie (2004–2018). În 2019 acad. Ion Tighineanu, doctor habilitat în fizică, a fost ales cu majoritatea covârșitoare de voturi președinte al Academiei de Științe a Moldovei.

În anii 1961–1990 s-au produs reorganizări fundamentale în structura instituţională a Academiei de Ştiințe a RSS Moldovenești, generate de tendinţele dezvoltării ştiinței mondiale şi a ştiinței din URSS.

Activitatea ştiinţifică din RSS Moldovenească, inclusiv din AŞ a RSS Moldovenești, era în continuare parte componentă a ştiinței din URSS, fiind patronată de Academia de Ştiinţe a URSS, monitorizată de conducerea Partidului Comunist şi de organele de stat de la Moscova şi Chişinău, care se implicau direct în activitatea institutelor, impuneau concepţii ideologice totalitare, îndeosebi în domeniul ştiinţelor socio-umaniste. Planurile instituţiilor ştiinţifice din RSSM erau coordonate de Comitetul de Stat pentru Ştiinţă şi Tehnică al URSS.

Grație eforturilor colectivelor științifice din această perioadă, în mai multe domenii ale științei au fost realizate prestigioase cercetări teoretice și aplicative. Au fost create școli științifice, recunoscute în țară și peste hotare. Rezultate științifice notorii în domeniul științelor fizico-matematice au fost obținute în elaborarea aparatelor și materialelor semiconductoare noi, tehnologiilor pentru prelucrarea electrică și prin scântei electrice a materialelor etc. În domeniul științelor reale au fost obținute substanțe biologice active, preparate microbiologice, culturi agricole noi, elaborate metode și mijloace de combatere a bolilor plantelor etc. În domeniul științelor socio-umanistice și artelor, alături de lucrări de ideologizare, scrise la comandă, au fost obținute și importante rezultate pozitive. Au fost efectuate săpături arheologice sistematice, editate (deși selectiv) valoroase documente istorice, operele unor clasici ai literaturii române, cercetate fenomene literare și probleme lingvistice, elaborate studii în diverse domenii artistice etc.

După proclamarea independenţei Republicii Moldova la 27 august 1991, evoluţia şi reforma ştiinței s-a produs în condiţiile unei crize social-economice acute şi în contextul unei situaţii politice extrem de tensionate. Pe parcursul perioadei 1991–1998, dezvoltarea sistemului instituţional al Academiei de Ştiințe a Moldovei (AȘM) este dominată de politica de restructurare administrativ-organizatorică şi descentralizare a instituţiilor de cercetare. În baza structurilor existente, au fost organizate unele instituţii noi, iar altele – comasate, au fost revăzute şi precizate direcţiile de cercetare ale instituţiilor ştiinţifice, s-a stipulat că cercetările se vor efectua în condiţiile depolitizării şi umanizării în toate domeniile ştiințifice, îndeosebi cele care au drept obiectiv dezvoltarea socială şi spirituală a societății. Drept urmare, științele umanistice revin în albia firească a tradiției științifice naționale. În aria acestei activităţi se înscrie Hotărârea Prezidiului AŞM din 9 septembrie 1994, prin care s-a susţinut opinia ştiinţifică argumentată a specialiştilor filologi din ţară şi de peste hotare, potrivit căreia denumirea corectă a limbii de stat (oficiale) a Republicii Moldova este limba română, iar Declaraţia Adunării Generale anuale din 28 februarie 1995 a confirmat hotărârea respectivă.

Potrivit Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova nr. 259-XV din 15 iulie 2004, ştiinţa a fost proclamată drept prioritate strategică naţională. Competenţele Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică din cadrul Guvernului Republicii Moldova (2000–2004), începând cu 1 decembrie 2004, au trecut la AŞM, care a continuat finanţarea cercetărilor ştiinţifice pe bază de concurs în cadrul a nouă direcţii prioritare. Domeniul cercetării a fost consolidat în jurul infrastructurii Academiei de Științe a Moldovei. Scopul preconizat era revigorarea sistemului național de cercetare-dezvoltare și reorganizarea Academiei de Științe a Moldovei.

Începând cu anul 2005, s-a modificat substanţial organizarea cercetărilor ştiinţifice. În gestionarea lucrărilor ştiinţifice şi de inovare s-au introdus noi forme de organizare a executării cercetărilor ştiinţifice – programe de stat în care se îmbină cercetările fundamentale cu cele aplicate şi tehnologice, axate pe obţinerea unor rezultate ştiinţifice cu destinaţie practică, antrenând în acest proces AŞM, universităţile, instituţiile de ramură, sectorul privat. Proiectele de cercetare erau selectate şi finanţate prin concurs, evaluarea lor ştiinţifică fiind asigurată prin participarea experţilor din ţară şi de peste hotare.

Potrivit Hotărârii nr. 150 a Parlamentului Republicii Moldova din 14 iunie 2013, au fost aprobate următoarele direcții strategice ale activităţii din sfera ştiinţei şi inovării pentru anii 2013–2020: materiale, tehnologii și produse inovative; eficiența energetică și valorificarea resurselor de energie; sănătate și biomedicină; biotehnologie; patrimoniu național și dezvoltare a societății.

Concomitent, comunitatea științifică participă activ și la dezvoltarea economiei ţării. În comun cu ministerele de resort, au fost elaborate Strategia de dezvoltare a industriei pentru perioada de până în anul 2015; Strategia dezvoltării durabile a sectorului agroalimentar până în anul 2020; Programul naţional de utilizare a resurselor energetice regenerabile. Au fost create Parcul ştiinţifico-tehnologic „Academica” şi Incubatorul de inovare „Inovatorul” etc. Comunitatea ştiinţifică, în calitate de consultant ştiinţific al autorităţilor publice, participă la argumentarea deciziilor Guvernului şi ministerelor privind problemele de importanţă majoră ale acestora, la elaborarea şi avizarea actelor normative.

La data reformei domeniului de cercetare și inovare, 2017–2018, Academia de Ştiinţe a Moldovei cuprindea 19 organizaţii de cercetări ştiinţifice – membri instituţionali, 29 de organizaţii – membri de profil, cu subordonare dublă şi trei organizaţii afiliate, în care activau 3 222 de cercetători ştiinţifici (datele cu referire la 1 ianuarie 2016). AŞM întrunea 83 de membri corespondenţi şi membri titulari.

La 11 octombrie 2011, la Bruxelles, a fost semnat „Memorandumul de asociere a Republicii Moldova la cel de-al Şaptelea Program Cadru al Comunităţii Europene pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (PC7)”. Astfel, Republica Moldova a devenit prima ţară din cadrul Parteneriatului Estic şi a doua inclusă în cadrul Politicii Europene de Vecinătate care obţine statutul de ţară asociată la PC7 (2007–2013). În urma asocierii, Republicii Moldova capătă drepturi similare celor ale statelor membre ale UE, devenind membru al Spaţiului European de Cercetare. Vizibilitatea internaţională a activităţilor naţionale de cercetare ştiinţifică creşte prin continuarea cooperării cu Comisia Europeană prin implicarea Republicii Moldova în Programul „Orizont 2020” în calitate de ţară asociată. Comunitatea științifică desfăşoară o vastă activitate în vederea stabilizării şi dezvoltării relaţiilor bi- şi multilaterale cu organizaţiile ştiinţifice şi alte structuri internaţionale europene şi regionale. AŞM este membru fondator al Asociaţiei Internaţionale a Academiilor de Ştiinţe, membru al Consiliului Internaţional al Asociaţiilor Ştiinţifice, al Uniunii Internaţionale al Academiilor, al Reţelei Academiilor de Ştiinţe din Europa Centrală şi de Est, al ALLEA şi reprezintă Republica Moldova în Comitetul Ştiinţific NATO pentru Pace şi Securitate. Au fost semnate acorduri şi s-au extins relaţiile de colaborare cu UNESCO, INTAS, Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică, Fundaţia Civilă de Cercetări şi Dezvoltare din SUA, Institutul de Cercetări Nucleare din Dubna, Centrul Ştiinţifico-Tehnologic din Ucraina, Comitetul academic permanent al cooperării europene a ţărilor riverane Mării Negre etc.

Programul „Orizont 2020” a fost lansat oficial la Chişinău, la 17 martie 2014. La un an de la asocierea Republicii Moldova la Programul „Orizont 2020”, în 2015, au fost aprobate 15 proiecte, cu un volum de finanțare de circa două milioane de euro.

Potrivit clasamentului mondial Ranking Web of Research Centers din 2016, Academia de Științe a Moldovei, ca for științific suprem al Republicii Moldova, în comun cu institutele de cercetare, își menținea poziția de top în instituțiile naționale de cercetare, fiind clasată, totodată, printre primele centre de instituții științifice din lume și din Europa.

De-a lungul anilor, cercetarea științifică națională a cunoscut o evoluție ascendentă, oferind societății realizări esențiale, menite să fie un suport temeinic în procesul de modernizare a societății din Republica Moldova și de afirmare a ei în lumea contemporană.

Mem. cor. Demir DRAGNEV,
dr. hab. Constantin MANOLACHE,
dr. Ion Valer XENOFONTOV

Bibliografie selectivă:

• Republica Moldova. Ediţie Enciclopedică. Ed. a 2-a rev. și adăug. Ch.: Inst. de Studii Enciclopedice, 2010, p. 410-429.
• Demir Dragnev, Constantin Manolache, Ion Valer Xenofontov, Republica Moldova – 25 de ani. Repere istorice. Istoria științei. Chişinău: Tipografia Centrală, 2016, 160 p.
• Demir Dragnev, Ion Valer Xenofontov, Știința în RSS Moldovenească (1945–1991), În: Panorama comunismului în Moldova sovietică. Context, surse, interpretări /Ed.: Liliana Corobca, Iași: Polirom, 2019, p. 456-476.
• Demir Dragnev, Constantin Manolache, Ion Valer Xenofontov, Academia de Științe a Moldovei: Evoluție, Instituționalizare, Personalități (1946–1961–2021) / Coord.: Liliana Condraticova, Chișinău: Biblioteca Științifică         „A. Lupan” (Institut), 2021, 148 p.

 

CERCETAREA ÎN REPUBLICA MOLDOVA LA ETAPA ACTUALĂ

Reforma inițiată prin Legea nr. 190 din 21.09.2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative și realizată în contextul punerii în aplicare a Strategiei privind reforma administrației publice pentru anii 2016–2020, a inclus o serie de schimbări pentru mai multe structuri din diverse domenii de interes public. Odată cu adoptarea noilor prevederi legislative ale Codului cu privire la știință și inovare al Republicii Moldova nr. 259-XV din 15 iulie 2004 (republicat), sistemul național de cercetare-dezvoltare a suferit modificări substanțiale.

În anul 2018 a fost realizată reforma sistemului național de cercetare și inovare din Republica Moldova. În acest context, au fost aprobate de Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova următoarele documente importante: Hotărârea Guvernului nr. 50 din 16.01.2018 Cu privire la activitatea unor organizaţii de drept public din domeniile cercetării şi inovării; Hotărârea Guvernului nr. 499 din 29.05.2018 Cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a programelor de postdoctorat; Hotărârea Guvernului nr. 196 din 28.02.2018 Cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Cercetare şi Dezvoltare; Hotărârea Guvernului nr. 596 din 26.06.2018 Cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de selectare și cerințele față de candidatul la funcția de director general al Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, precum și a componenței nominale a Comisiei de selectare; Hotărârea Guvernului nr. 1081 din 08.11.2018 Cu privire la aprobarea Foii naționale de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spațiul european de cercetare pe anii 2019–2021 și a Planului de acțiuni privind implementarea acesteia; Hotărârea Parlamentului nr. 270 din 23.11.2018 Cu privire la aprobarea Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar; Hotărârea Guvernului nr. 896 din 12.09.2018 pentru Aprobarea Regulamentului privind alegerea cercetătorilor ştiinţifici în calitate de membri ai Secţiilor de ştiinţe ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

ANCD și ANACEC au aprobat Regulamentul provizoriu cu privire la organizarea concursurilor și monitorizarea proiectelor de cercetare și inovare (www.ancd.md); Regulamentul cu privire la recunoaşterea, clasificarea şi evidenţa manifestărilor ştiinţifice (decizia Consiliului de Conducere al ANACEC nr. 38 din 10.11.2018); Regulamentul cu privire la evaluarea, clasificarea și monitorizarea revistelor științifice (decizia Consiliului de Conducere al ANACEC nr. 6 din 18.12.2018). Rolul fiecărei instituții din domeniile cercetării-dezvoltării din ţara noastră este determinat de Codul cu privire la ştiinţă şi inovare. Conform modificărilor din Cod, elaborarea politicii naţionale în domeniile cercetării şi inovării este asigurată de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, iar implementarea politicii statului şi administrarea bugetului aprobat pentru finanţarea proiectelor intră în atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Cercetare şi Dezvoltare, constituită de Guvern. Procesele de elaborare a unui șir de documente de politici, precum Programul național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020–2023, Metodologia finanțării instituționale, Metodologia finanțării proiectelor, Regulamentul de evaluare a organizațiilor din domeniul cercetării și inovării au fost în evidentă întârziere.

În conformitate cu Codul cu privire la știință și inovare al Republicii Moldova nr. 259 din 15 iulie 2004 (republicat) și potrivit Hotărârii Guvernului nr. 50 din 16.01.2018, 19 organizații de drept public din domeniile cercetării și inovării din cadrul AȘM au fost transferate în subordinea noului fondator – Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC), după cum urmează: Biblioteca Ştiinţifică „Andrei Lupan” (Institut), Grădina Botanică Națională „A. Ciubotaru” (Institut), Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Institutul de Istorie, Institutul de Chimie, Institutul de Ecologie şi Geografie, Institutul de Energetică, Institutul de Filologie Română „B. P. Hasdeu”, Institutul de Fizică Aplicată, Institutul de Fiziologie şi Sanocreatologie, Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor, Institutul de Geologie şi Seismologie, Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii „Dumitru Ghiţu”, Institutul de Matematică şi Informatică „V. Andrunachevici”, Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie, Institutul de Zoologie, Institutul Naţional de Cercetări Economice, Institutul Patrimoniului Cultural (adresele web ale organizațiilor pot fi accesate la link-ul https://asm.md/organizatii-din-sfera-cercetarii-inovarii).

Având în vedere modificările la Codul cu privire la știință și inovare, elaborarea politicii naţionale în domeniile cercetării şi inovării este asigurată de MECC, iar implementarea politicii statului şi administrarea bugetului aprobat pentru finanţarea proiectelor fac parte din atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Cercetare şi Dezvoltare (ANCD), instituită de Guvernul Republicii Moldova în 2018. Pentru evaluarea calităţii în cercetare şi educaţie, prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 28.02.2018, prin absorbție a CNAA, ANACIP și Inspectoratului Școlar Național, a fost fondată Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC). Academiei de Științe a Moldovei i-a revenit rolul principal în stabilirea priorităților și la evaluarea stării științei la nivel național, reprezentând entitatea care se expune asupra calității și valorii teoretice și practice ale rezultatelor științifice obținute în cadrul proiectelor naționale, bilaterale și regionale cu finanțare integrală sau parțială de la bugetul de stat.

Având în vedere modificările survenite, comunitatea ştiinţifică a țării noastre a optat în anii 2018–2021 pentru consolidarea şi mobilizarea potenţialului ştiinţific în scopul realizării obiectivelor de cercetare şi a planurilor anuale de activitate ale organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării, utilizării eficiente a surselor financiare, promovării aplicării în economia naţională a produselor inovaţionale, pregătirii şi perfecţionării cadrelor ştiinţifice, realizării altor atribuţii, specificate în Codul cu privire la ştiinţă şi inovare.

În conformitate cu prevederile Codului, la solicitarea organelor centrale de specialitate ale statului, Academia de Științe organizează anual audierile publice ale rezultatelor din cadrul proiectelor de cercetare și inovare. În 2019 AŞM a organizat audierile publice ale rezultatelor obținute în cadrul proiectelor de cercetări fundamentale şi aplicative, inclusiv în cadrul Programelor de Stat şi al proiectelor pentru tinerii cercetători, desfăşurate în perioada 2015–2018, finanțate din bugetul de stat şi finalizate în anul 2018, după cum urmează: total – 291 proiecte (144 de proiecte ce țin de domeniul științelor vieții, inclusiv 6 din cadrul Programelor de stat și 3 proiecte ale tinerilor cercetători; 76 de proiecte din domeniul științelor exacte și inginerești; 71 de proiecte din domeniul științelor sociale, economice, umanistice și arte, inclusiv 7 proiecte din cadrul Programelor de stat și un proiect al tinerilor cercetători). Pentru prima dată, toate audierile publice au fort transmise online și sunt disponibile la https://idsi.md/tv.

În calitate de consultant strategic al Guvernului, Academia de Ştiinţe a avut misiunea de a elabora Raportul asupra stării ştiinţei pentru anul 2018, care să reflecte politicile elaborate și modul de implementare a acestora. Evaluarea stării ştiinţei în anul 2018 a fost realizată în cadrul direcțiilor strategice ale activității din sfera științei și inovării, aprobate pentru anii 2013–2020: a) Materiale, tehnologii şi produse inovative; b) Sănătate şi biomedicină; c) Biotehnologie; d) Eficiența, energetica și valorificarea surselor regenerabile de energie; e) Patrimoniul naţional şi dezvoltarea societăţii. Beneficiari ai rezultatelor Raportului sunt Guvernul și ministerele, Parlamentul, organizațiile de drept public din domeniile cercetării și inovării, instituțiile de învățământ, agențiile, mediul de afaceri, societatea civilă, diaspora, ONG-urile ș.a. La perfectarea Raportului au fost luate în considerare asemenea aspecte, precum: a) Principalele rezultate științifice și inovaționale, calitatea cercetărilor, impactul și implementarea rezultatelor obținute; b) Potențialul științific, pregătirea cadrelor; c) Nivelul de finanțare a științei și infrastructura de cercetare; d) Integrarea în spațiul european de cercetare, internaționalizarea științei; e) Reflectarea politicilor elaborate și modul lor de implementare la nivel naţional; f) Recomandări, propuneri de perspectivă.

Starea științei în anul 2018 este prezentată în baza raportului care a pus în evidență ponderea realizărilor relevante și dinamica științei în țară, și este disponibil la link-ul https://old.asm.md/galerie/file/Raport_asupra_starii_stiintei_aprobat_ASM.pdf.

Calitatea cercetărilor, impactul și implementarea rezultatelor obținute au fost confirmate și înalt apreciate la nivel național și internațional. Rezultatele obţinute în domeniul ştiinţelor vieţii, ştiinţelor exacte şi inginereşti, ştiinţelor sociale, economice, umanistice şi arte au fost valorificate editorial într-o serie de monografii publicate în ţară şi peste hotare. În anul 2018 la AGEPI au fost înregistrate 185 de brevete, cu o medie similară în ultimii cinci ani. Astfel, la un milion de locuitori în 2018 au revenit cca 52,1 de brevete.

Contribuția Republicii Moldova la fluxul informațional global, după numărul publicațiilor care se conțin în SCOPUS, a fost, în anul 2018, de 0,02% la producția științifică globală și de 0,2% la producția științifică a Europei de Est. Potrivit datelor SCImago Journal & Country Rank, în anii 1996–2018 Republica Moldova a ocupat locul 101 din 239, în anul 1996 – locul 83 din 214, în anul 2006 – locul 100 din 223, în anul 2016 – locul 105 din 223, iar în anul 2018 – locul 117 din 223, situându-se la jumătatea clasamentului (https://www.scimagojr.com/countryrank.php?year=2018, accesat 09.07.19). În anul 2018 a fost menținută tendința de creștere a numărului de articole în reviste SCOPUS/WoS.

În anul 2018, la 100 de cercetători au revenit cca 82,1 articole în reviste științifice, comparativ cu 91,4 articole în anul 2017. A crescut nivelul de internaționalizare a cercetărilor autorilor din Republica Moldova, respectiv, numărul de articole publicate în coautorat s-a majorat față de anul 2017.

A crescut numărul publicațiilor și citărilor, precum și Indicele Hirsch (H-index) al Republicii Moldova în anul 2018 (cu 9 poziții), ajungând la 106. S-a majorat numărul de articole în reviste naționale în Bazele de Date internaționale indexate. Numai în Index Copernicus cifra a crescut cu 10% față de anul 2017, ajungând la 63%. În anul 2018 erau înregistrate 30 de reviste acreditate, înregistrate în DOAJ, față de 10 reviste în 2017. S-a mărit semnificativ numărul de publicații în Acces Deschis. În Instrumentul Bibliometric Național (IBN, https://ibn.idsi.md/) sunt înregistrate și prezentate în acces deschis peste 78000 de articole ale cercetătorilor publicate atât în reviste acreditate, cât și alte tipuri de publicații, cum sunt culegerile tematice, materialele conferințelor. De-a lungul existenței IBN, publicațiile depozitate au beneficiat de cca 14.8 mil. de vizualizări și cca 240 mii de descărcări de către utilizatori din peste 160 de țări, demonstrând o creștere sporită a interesului societății. În anul 2018 a fost lansată Platforma ȘTIU.md (www.stiu.md/), care prezintă informația actualizată privind potențialul uman pe o perioadă de mai bine de două decenii. Această platformă oferă acoperire integrală a publicațiilor cercetătorilor din Republica Moldova în revistele acreditate, cu posibilitatea analizei în dinamică a datelor bibliometrice, scientometrice și altmetrice. Comunitatea academică din Republica Moldova se poate mândri cu mulți cercetători de talie internațională, cu publicații în reviste cu factor de impact înalt și cu un indice H important.

În 2018 s-au desfăşurat o serie de evenimente științifice, culturale și artistice, având scopul de promovare a științei, culturii și artei în plan național și internațional. Rezultatele cercetărilor obținute de comunitatea științifică în anul 2018 au fost înalt apreciate la nivel național și internațional, fiind menționate cu medalii de aur, argint și bronz, diplome, cu alte distincții la expoziții, concursuri și festivaluri. Societatea civilă a fost familiarizată cu rezultatele științifice printr-o serie de publicații de popularizare a științei, participări la emisiuni radio și TV, prelegeri și lecții publice. Peste 100 de evenimente științifice, culturale și educaționale au fost transmise online (https://idsi.md/tv), astfel crescând vizibilitatea cercetărilor în țară și peste hotare.

Rezultatele obținute în toate domeniile de științe au fost realizate de mai multe grupuri de cercetători din 50 de organizații din sfera cercetării-dezvoltării. Anume de potențialul uman științific depinde calitatea cercetărilor, astfel, la data de 31 decembrie 2018, își desfășurau activitatea 4451 de salariați, în scădere cu 5,2% comparativ cu anul 2017 și cu cca 20% față de anul 2009. Majoritatea salariaților din domeniul de cercetare-dezvoltare a fost formată din cercetători (68,6%), mai bine de 54,0% din aceștia dețin titluri științifice de doctor/doctor habilitat. Cheltuielile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au însumat 484,5 mil. lei, inclusiv 469,5 mil. lei (96,9%) cheltuieli curente și 15,0 mil. lei – cheltuieli capitale (3,1%).

Cel mai mare număr de cercetători au activat, în 2018, în domeniul științelor ale naturii (35,5%), cel mai redus ‒ în domeniul științelor umaniste (9,8%). Comparativ cu anul 2017, a scăzut cu 1,4% ponderea cercetătorilor din domeniul științelor medicale și a crescut ponderea cercetătorilor din domeniul științelor sociale și economice. În anii 2017–2018, la 100 de bărbați cercetători reveneau 94 de femei cercetători. Ponderea cea mai mare în 2018 a revenit cercetătorilor cu vârsta de peste 65 de ani (23%), iar cea mai mică – celor cu vârsta de 45-54 de ani (16,8%). Tinerii până la 35 de ani au constituit 19,9%.

Organizarea şi desfășurarea programelor de studii de doctorat din Republica Moldova se realizează conform Regulamentului privind organizarea studiilor superioare de doctorat, ciclul III (Hotărârea Guvernului nr. 1007 din 10.12.2014). În perioada 2017–2018, studiile s-au desfășurat în 46 de școli doctorale din republică. Organizaţiile din sfera cercetării şi inovării fac parte din consorții formate în cadrul instituțiilor de învățământ superior. Numărul doctoranzilor admiși la studii în anul 2018 s-a păstrat la nivelul anului 2017. În anii 2017 și 2018, prioritatea a revenit științelor juridice. În scopul promovării doctoranzilor și a studiilor de doctorat, anual se organizează concursul pentru acordarea Burselor de excelenţă ale Guvernului și a Bursei nominale (pe domenii).

S-a atestat, în 2018, o scădere a numărului absolvenților la licență (ciclul I), masterat (ciclul II) și doctorat (ciclul III), scădere care pe termen mediu și lung va avea efect negativ asupra dezvoltării potențialului științific al țării.

Au fost susținute în total 244 de teze: 213 de doctorat și 31 de doctor habilitat. Pentru anul 2017, aceste cifre reflectă 110 teze de doctorat per total, dintre care 95 de teze de doctorat și 15 teze de doctor habilitat. Creșterea practic de 3 ori a numărului de teze susținute şi aprobate în anul 2018 se explică prin incapacitatea juridică de funcționare în care a intrat CNAA pe parcursul perioadei iunie 2017 – martie 2018, reorganizarea ANACIP și formarea ANACEC. Pe termen mediu şi lung, reforma operată în domeniul cercetării-dezvoltării din Republica Moldova a afectat starea lucrurilor, mai ales, în condițiile lipsei unor politici de menținere a cadrelor științifice calificate în sistemul științei naționale, atragerea şi implicarea tinerilor în cercetare, începând cu studiile la licență şi masterat.

Unele instituții au optat în 2018 pentru crearea parteneriatelor public-private pentru realizarea de proiecte de inovare şi transfer tehnologic, pentru atragerea unor surse alternative de finanţare a cercetării în vederea valorificării mai eficiente a infrastructurii de cercetare (ex.: în cadrul proiectului investiţional „Ameliorarea infrastructurii procesului educațional și cercetare la Universitatea Agrară de Stat din Moldova în cadrul Proiectului Livada Moldovei” a fost procurat utilaj științifico-practic în sumă de 334 mii de euro). O parte din infrastructura folosită în cercetările din domeniul științelor exacte și inginerești a fost procurată în cadrul proiectelor de procurare a utilajului sau în cadrul programului RESINFRA; a fost procurat utilaj pentru dezvoltarea e-infrastructurii ACADEMICA (IDSI). În multe cazuri, cercetările au fost efectuate, utilizând echipamente moderne din centre de cercetare de peste hotare (ex.: cercetările au fost efectuate în cadrul proiectelor de mobilitate între AȘM și Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică și Inovare (ANCȘI) din România, Centrul Ştiinţifico-Tehnologic din Ucraina (STCU), Agenţia Naţională pentru problemele Ştiinţei, Inovării şi Informatizării a Ucrainei, Consiliul Național pentru Cercetare din Italia (CNCI), Fondul de Cercetări Fundamentale din Belarus (FCFB) ș.a.). Deși infrastructura de cercetare a organizațiilor din sfera cercetării din Republica Moldova este una modestă, aceasta, împreună cu cercetările efectuate în străinătate, a asigurat obținerea unor rezultate suficient de bune în cadrul proiectelor de cercetare, cu o rezonanță și o vizibilitate destul de ridicată, datorată internaționalizării cercetărilor, colaborării cu centrele similare din țările europene, participării la proiecte bilaterale, europene, internaționale.

Una dintre sarcinile principale ale științei autohtone este integrarea în spațiul european de cercetare, posibilă prin cooperarea internațională, formarea de rețele multidisciplinare şi transfrontaliere. Internaționalizarea sferei de cercetare-inovare din Republica Moldova, în baza principiului unui parteneriat reciproc avantajos cu partenerii din străinătate, a continuat să fie o prioritate în anul 2018. Au fost preluate și transpuse în practica națională cerințele și standardele general acceptate în domeniul cercetării și inovării din cadrul Uniunii Europene. La baza internaționalizării sferei de cercetare-inovare a stat valorificarea colaborării deja existente, identificarea noilor oportunități externe și extinderea cooperării internaționale ca un factor important în participarea la apelurile de concurs, anunțate în cadrul Programelor de lucru pentru implementarea Programului Cadru al Uniunii Europene de Cercetare și Inovare Orizont 2020, cu implicarea reprezentanților oficiali și a experților naționali ai comunității științifice a Republicii Moldova în Comitetele de Program ale Programului Orizont 2020, ale rețelei Punctelor Naționale și Locale de Contact (NCP).

O altă oportunitate de cooperare în domeniul științei și tehnologiei la nivel european a constituit participarea cercetătorilor și experților din Republica Moldova prin aderarea la Acțiunile Programului UE – COST (Cooperarea europeană în domeniul științei și tehnologiei). Grație eforturilor MECC, la 7 noiembrie 2018 Republica Moldova a obținut statutul de membru cu drepturi depline al Asociației COST. Colaborarea bilaterală reprezintă o oportunitate pentru cercetătorii din instituțiile de cercetare-inovare şi ale celor din învățământul superior prin crearea și consolidarea parteneriatelor de participare la programele de cercetare științifică și tehnologică. În baza Acordurilor de colaborare tehnico-științifică, au fost anunțate concursuri bilaterale cu Consiliul Național de Cercetare din Italia, Fondul de Cercetări Fundamentale din Belarus și Centrul pentru Știință și Tehnologii din Ucraina. În anul 2018 au fost încheiate contracte de finanțare și au început activitățile în cadrul a 47 de proiecte bilaterale, din care 36 de proiecte aplicative și 11 proiecte fundamentale.

În 2018 cooperarea multilaterală s-a realizat prin participarea la inițiativele UE de Programe Comune și instrumentele ERA-Net și apeluri regionale, care prevăd dezvoltarea și valorificarea relațiilor instituțiilor și organizațiilor naționale cu instituțiile și organismele europene. În cadrul inițiativei „2nd BMBF Danube Regional Call”, organizat de AŞM și Ministerul Federal al Educației și Științei din Germania (BMBF), în prezent se află în curs de realizare 2 proiecte: The Danube Nano Micro Facility Network (Universitatea Tehnică a Moldovei); Network for informational methods in supporting persons predisposed to preventable stroke using common devices (Institutul de Matematică și Informatică și SRL „Energy Solar, Erik Parsons”, cu finanțare din surse proprii). În cadrul proiectului FP7 ERA.Net.RUS Plus pentru anii 2018–2020 a fost anunțat un concurs multilateral de proiecte de cercetare, fiind selectat pentru finanțare proiectul Development of a method for improving material properties by combined bulk and surface plastic deformation (Institutul de Fizică Aplicată).

Activitatea în 2018 a fost axată pe implementarea prevederilor Acordului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană privind participarea Republicii Moldova la Programul-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și inovare ORIZONT 2020 (2014–2020), promovarea Programului EURAXESS la nivel național și internațional prin configurarea Rețelei Serviciilor programului de mobilitate EURAXESS; atragerea reprezentanților IMM-urilor, sectorului privat și ONG-urilor în activitățile de promovare a oportunităților oferite de Programul-cadru Orizont 2020 în perioada 2018–2020; creșterea vizibilității comunității științifice naționale la nivel european și internațional prin promovarea profilurilor instituțiilor din domeniul cercetare și dezvoltare.

În perioada ianuarie 2014 – februarie 2018, responsabil de participare în Programul Orizont 2020 a fost Centrul Proiecte Internaționale (CPI) al AŞM (http://cpi.asm.md). Odată cu reformarea sectorului cercetare-dezvoltare din țară, MECC a preluat această responsabilitate, exercitând-o în perioada ianuarie 2018 – aprilie 2018. În ianuarie – martie 2018, sub responsabilitatea MECC și CPI, au fost depuse 24 de propuneri la Programul Orizont 2020, cu 30 de participări ale instituțiilor din Republica Moldova. După fondarea ANCD, care a preluat pe deplin responsabilitatea implementării Programului Orizont 2020 în Republica Moldova, în aprilie – decembrie 2018, la Orizont 2020 au fost depuse 9 propuneri cu 13 participări ale instituțiilor din Moldova. În pofida scăderii relative, în anul 2018, a participării savanților din țara noastră la Programul Orizont 2020, Republica Moldova poate fi considerată o țară activă în context regional. Numărul proiectelor cu participarea ţării noastre la 1 milion de locuitori este mult mai mare comparativ cu alte țări ale Parteneriatului Estic.

Datele privind dezvoltarea științei în anul 2018 a demonstrat faptul că în Republica Moldova există cercetători înalt calificaţi cu apartenenţă la şcoli ştiinţifice veritabile, care realizează diverse cercetări în cadrul proiectelor instituționale și în parteneriat cu centrele din străinătate, participă la diferite programe și proiecte internaționale de cercetare și inovare, a fost acumulată și o anumită experiență de administrare a fondurilor europene şi internaţionale. Calitatea înaltă a cercetărilor efectuate de către organizațiile din sfera cercetării-inovării din Republica Moldova a fost asigurată, inclusiv de colaborarea și conlucrarea strânsă cu grupuri de cercetători din alte țări, prin publicarea rezultatelor în reviste internaționale cotate cu factor de impact. Majoritatea publicațiilor de cel mai înalt nivel au fost realizate în coautorat cu cercetători de peste hotare. Un efect pozitiv important al lucrărilor comune a fost utilizarea infrastructurii de cercetare a partenerilor, care este net superioară posibilităților instituțiilor din țară, ceea ce, parțial, diminuează efectele lipsei unor utilaje foarte importante pentru efectuarea cercetărilor de înaltă calitate.

Academia de Științe a venit cu o serie de constatări și propuneri de perspectivă, examinând starea lucrurilor în domeniul științei din Republica Moldova în 2018 (a se vedea https://old.asm.md/galerie/file/Raport_asupra_starii_stiintei_aprobat_ASM.pdf, p. 34-37).

În anul 2019 politicile statului în domeniile cercetării și inovării au avut ca suport juridic prevederile Codului cu privire la știință și inovare nr. 259 din 15.07.2004 (cu modificările ulterioare), în special prin Legea nr. 190/2017, în vigoare din 20.02.2018, precum și alte acte legislative și normative, adoptate în anii 2018 și 2019. Prin Legea nr. 190/2017, Academia de Științe a Moldovei a fost lipsită de institutele de cercetare al căror fondator era, fapt ce a condus la pierderea substanțială din relevanța sa ca for științific suprem din Republica Moldova. În domeniul de cercetare au fost adoptate o serie de acte legislative, care au marcat cursul firesc de dezvoltare a științei: Hotărârea Guvernului nr. 381/2019 privind Programul Național în domeniile Cercetării și Inovării (PNCI) pentru anii 2020–2023 și Planul de acțiuni privind implementarea acestuia (Monitorul Oficial nr. 256-259 din 16 august 2019); Hotărârea Guvernului nr. 382/2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de finanțare a proiectelor în domeniile cercetării și inovării (Monitorul Oficial nr. 256-259 din 16 august 2019); Hotărârea Guvernului nr. 430/2019 cu privire la aprobarea Planului de admitere la studiile superioare de doctorat, ciclul III, cu finanțare de la bugetul de stat pentru anul academic 2019– 2020 (Monitorul Oficial nr. 274-278 din 6 septembrie 2019); Hotărârea Guvernului nr. 460/2019 pentru aprobarea planului privind specialitățile științifice la programul de postdoctorat (Monitorul Oficial nr. 303-305 din 04 octombrie 2019); Hotărârea Guvernului nr. 497/2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de conferire și confirmare a titlurilor științifice (Monitorul Oficial nr. 320-325 din 01 noiembrie 2019); Hotărârea Guvernului nr. 326/2019 cu privire la aprobarea Metodologiei aprobării conducătorilor de doctorat (Monitorul Oficial nr. 246-248 din 02 august 2019); Metodologia de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării (inițiată în 2019, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 53/2020).

Mai multe aspecte privind starea științei din Republica Moldova în anul 2019 sunt disponibile la link-ul https://asm.md/sites/default/files/2020-07/Raport_asupra_starii_stiintei_2019_ASM_Guvern_07_07_2020.pdf.

În Programul Național în domeniile cercetării și inovării (PNCI) pentru anii 2020–2023 a fost descrisă situația precară din Republica Moldova în domeniile cercetării și inovării. Astfel, potrivit art. 6, cheltuielile pentru cercetare și inovare per capita însumează aproximativ 6,6 euro, adică de 80 de ori mai puțin decât media Uniunii Europene, condiții în care este dificil de conceput o traiectorie de dezvoltare accelerată a domeniului și de raliere la obiectivele europene de finanțare, iar conform art. 9, în Republica Moldova numărul cercetătorilor raportat la un milion de locuitori este de 4,5 ori mai mic decât media europeană.

În procesul de examinare a PNCI, au fost înaintate mai multe propuneri în vederea stabilirii priorităților în domeniile cercetării și inovării, pledându-se pentru formulări care ar corespunde intereselor țării, luându-se în considerare necesitatea efectuării unor cercetări strategice, fundamentale. Mai multe opinii critice au fost exprimate cu privire la lipsa unei argumentări a estimării costurilor, lipsa unei metodologii de stabilire a proporțiilor de finanțare a acțiunilor competitive în domeniile cercetării și inovării în raport cu cele de consolidare instituțională.

În procesul de examinare a Metodologiei de finanțare a proiectelor din domeniile cercetării și inovării, au fost înaintate mai multe propuneri asupra modalității de expertizare a proiectelor, pledându-se pentru necesitatea argumentării științifice a opiniei experților, pentru posibilitatea contestării nu doar a prevederilor de procedură, dar și ale celor de conținut al expertizei.

Rezultatele concursului din cadrul Programelor de Stat, desfășurat în toamna 2019, s-au soldat cu consecințe grave pentru institutele de cercetare din subordinea MECC, pentru angajații cărora accederea la finanțare prin proiecte din cadrul concursului Programelor de Stat reprezintă unica sursă de finanțare. Exprimate în cifre, conform datelor oferite de institute, în anul 2020, din aceste organizații au fost nevoite să plece 213 persoane, sunt încadrate pe normă incompletă 468 de persoane, inclusiv 154 de persoane pe 0,25 normă, 236 – pe 0,5 normă, 78 de persoane – pe 0,75 normă. Consecințele acestui concurs au periclitat în mod direct existența mai multor școli academice cu renume internațional din diferite domenii de cercetare.

În prima jumătate a anului 2020, situația a fost parțial ameliorată prin alocarea finanțării în urma concursului „Oferta de soluții de cercetare-inovare privind combaterea și atenuarea impactului pandemiei COVID-19” (https://ancd.gov.md/ro/content/aprobarea-finan%C8%9B%C4%83rii-pentru-oferta-de-solu%C8%9Bii-de-cercetare-inovare-privind-combaterea-%C8%99i).

În anul 2019 s-a constatat o reducere semnificativă a numărului total de cercetători – de la 3054 în anul 2018 la 2767 în anul 2019 (în scădere cu 287 de cercetători), ceea ce constituie o reducere cu 9,4% comparativ cu anul 2018. Cu referire la structura cercetătorilor pe grupe de vârste, la 31 decembrie 2019 numărul tinerilor din cercetare de până la 35 de ani constituia 17,8%, fiind cu 2,1% mai mic față de anul 2018. Numărul de cercetători științifici de peste 65 de ani a crescut de la 23% în anul 2018 la 25,5% în 2019. Practic, numărul de cercetători s-a redus în fiecare domeniu de științe.

În perioada de referință, au fost susținute 210 teze de doctorat, cu 24 de teze mai puțin comparativ cu 234 în anul 2018. Majoritatea titlurilor științifice au fost conferite, în 2019, în domeniul ştiinţelor sociale, economice și umanistice (63%), dintre care în pedagogie – 17%, în economie – 14%, în drept –13% și în științe umaniste – 11%). Cel mai neatractiv, din punct de vedere al susținerii tezelor de doctorat, este domeniul științelor agricole. Titlurile de doctor habilitat au fost conferite preponderent în domeniul științelor medicale (45%), urmat de domeniul științelor sociale și economice (27%).

La 31 decembrie 2019, în cadrul instituțiilor de învățământ superior, al consorțiilor, parteneriatelor naționale și internaționale cu drept de organizare a studiilor superioare de doctorat funcționau 45 de școli doctorale, după cum urmează:

MECC (40 de școli doctorale) – Universitatea de Stat din Moldova (11), Universitatea Tehnică a Moldovei (6, inclusiv un parteneriat), Academia de Studii Economice a Moldovei (2, inclusiv un consorțiu), Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (3), Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Bălți (1), 1 Parteneriat: Universitatea de Stat din Tiraspol, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul și Institutul de Științe ale Educației; Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport (1), Universitatea Liberă Internațională din Moldova (3), Universitatea de Studii Europene din Moldova (1), Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova (1), Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir” (8 consorții și școli doctorale), Institutul de Relații Internaționale din Moldova (1), Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere” (1), Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (1).

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale – 1 consorțiu cu 1 școală doctorală – Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „N. Testemițanu”.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului – 1 parteneriat cu 1 școală doctorală.

Ministerul Apărării – 1 consorțiu cu 1 școală doctorală.

Academia de Administrare Publică – 1 școală doctorală.

Ministerul Afacerilor Interne – 1 școală doctorală.

În total, în anul 2019 la studii de doctorat au fost înmatriculați 559 de studenți-doctoranzi, dintre care 425 din Republica Moldova, în scădere cu 3% comparativ cu anul 2018. La Ministerul Educației, Culturii și Cercetării au fost înmatriculați 415 studenți-doctoranzi; la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale – 83; la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului – 30; la Ministerul Apărării – 9; la Ministerul Afacerilor Interne – 8; la Academia de Administrare Publică – 14.

Spre deosebire de UE, unde în topul studiilor la doctorat se află asemenea domenii ca știință și tehnologii (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Glossary:Research_and_development_(R_%26_D)_personnel_and_researchers), iar în România cele mai performante domenii sunt inginerie, matematică, medicină, fizică și astronomie, chimie și inginerie chimică, informatică, știința materialelor, biochimie, genetică și biologie moleculară, în Republica Moldova predomină științele sociale și economice, urmate de științele medicale și cele umaniste.

Totodată, în coordonare cu MECC, organizațiile de drept public din domeniile cercetării și inovării au elaborat și aprobat, la consiliile științifice, Strategiile Resurselor Umane pentru Cercetători, precum și Codul de conduită pentru recrutarea cercetătorilor, necesare pentru formarea unei mase critice de cercetători în domeniile cercetării și inovării și identificarea domeniilor de nișă cu un avantaj sau o contribuție considerabilă. În vederea realizării acțiunii respective, MECC a menținut dialogul cu AO „Consiliul Directorilor Institutelor de Cercetare” și AO „Consiliul Rectorilor din Moldova”.

Din punctul de vedere al asigurării financiare și al susținerii dezvoltării științei în Republica Moldova, anul 2019 a fost foarte problematic. La 31 decembrie 2018 au expirat termenele de realizare pentru toate proiectele de cercetare finanțate instituțional, astfel fiind creată o serie de impedimente în funcționarea organizațiilor din domeniile cercetării și inovării. La această situație s-a ajuns, din cauza amânării concursului național de proiecte noi în baza unui Program Național în domeniile Cercetării și Inovării, care urma să fie elaborat și aprobat inițial pentru perioada 2019–2022.

În decembrie 2018, prin decizia MECC, pentru anul 2019 au fost prelungite 238 de proiecte de cercetare instituțională, inclusiv din cadrul organizațiilor din domeniile cercetării și inovării, subordonate Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (112 de proiecte), Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și a Mediului (67 de proiecte) și Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (59 de proiecte). Pentru anul 2019 nu au fost prelungite proiectele din cadrul Programelor de Stat.

Alocațiile distribuite prin coordonare de ministerele de resort către organizațiile de drept public, subordonate acestora, s-au repartizat în felul următor: MECC – 6528,0 mii lei (pentru realizarea a 62 de proiecte de cercetare); MSMPS – 2010,0 mii lei (pentru 17 proiecte de cercetare); MADRM – 849,3 mii lei (pentru 6 proiecte de cercetare).

Totodată, la 01.12.2018 a intrat în vigoare Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (conform căreia au fost majorate inclusiv salariile cercetătorilor), pe când Legea bugetului de stat pentru 2019 nr. 303/2018 – la 01.01.2019, fapt ce a condus la crearea unui deficit considerabil de buget pentru salarizarea conform Legii nr. 270/2018 și organizarea adecvată a activității organizațiilor din domeniile cercetării și inovării. Deficitul de buget a fost documentat de fiecare institut în parte. Pentru a diminua deficitul de buget, s-a recomandat revizuirea schemelor de încadrare a personalului, excluderea unităților vacante, reducerea salarizării personalului neperformant. La începutul anului 2019, deficitul bugetar estimat de institutele de cercetare din subordinea MECC se ridica la cca 71 mil. lei. După rectificarea bugetului, organizațiilor din domeniile cercetării și inovării le-au fost alocate 21838,8 mii lei.

Per ansamblu, în anul 2019 cheltuielile efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au însumat 498,0 mil. lei sau 0,24% din produsul intern brut (PIB), ceea ce este în scădere comparativ cu anul 2018 și practic infim în comparație cu țările europene.

AȘM a audiat public 299 de proiecte finalizate în 2018: 274 de proiecte instituționale, 13 proiecte din cadrul Programelor de stat, 4 proiecte pentru tineri cercetători, 6 proiecte STCU și 2 proiecte din cadrul Programului BMBF Danube Regional. În cadrul celor trei Secții ale AŞM: Secţia Ştiinţe ale Vieţii, Secţia Științe Exacte şi Inginereşti, Secţia Ştiinţe Sociale, Economice, Umanistice şi Arte – au fost audiate 291 de rapoarte (144 de proiecte ce țin de domeniul științelor vieții, inclusiv 6 din cadrul Programelor de Stat și 3 proiecte ale tinerilor cercetători; 76 de proiecte din domeniul științelor exacte și inginerești; 71 de proiecte din domeniul științelor sociale, economice, umanistice și arte, inclusiv 7 proiecte din cadrul Programelor de stat și un proiect al tinerilor cercetători) și 8 rapoarte din cadrul programelor bilaterale și multilaterale – 2 proiecte din cadrul Programului BMBF (Danube Regional Call pentru anii 2017–2019) și 6 proiecte STCU (Inițiative comune de cercetare-dezvoltare STCU, 2017– 2019).

Informațiile cu referire la audierile publice (organizate în aprilie și octombrie 2019) în Secțiile de științe ale AȘM pe domeniile de competență, rezumatele rapoartelor și avizele birourilor Secțiilor cu privire la calitatea științifică a rapoartelor au fost publicate pe site-ul AȘM (http://old.asm.md/?go=pages&n=65, https://asm.md/audierile-publice-2020).

În 2019 AGEPI a înregistrat 136 de brevete (brevete de invenție, modele de utilitate, brevete de invenție de scurtă durată), cu 49 mai puțin față de anul 2018 (185 de brevete). Cu referire la Programul de Inovare și Transfer Tehnologic, au fost finanțate 12 proiecte. Volumul de finanțare a proiectelor de inovare și transfer tehnologic în anul 2019, din bugetul de stat, a constituit 42% sau 6134 mii lei, cofinanțare – 58% sau 8479 mii lei.

Rezultatele cercetărilor obținute în 2019 de comunitatea științifică au fost pe larg mediatizate în cadrul emisiunilor radio/TV și al rețelelor de socializare, prin comunicate de presă, în mass-media electronică și cea tipărită. AȘM în comun cu organizațiile din domeniile cercetării și inovării a inițiat 5 platforme științifice de comunicare, reflectate pe pagina web oficială a instituției (https://asm.md/platformestiintifice), în cadrul cărora au fost organizate prelegeri și lecții publice. Societatea civilă a fost familiarizată cu rezultatele obținute printr-o serie de publicații de popularizare a științei, prin participări la emisiuni radio și TV, prelegeri și lecții publice. Peste 100 de evenimente științifice, culturale și educaționale au fost transmise online (https://idsi.md/tv, PRO TV, http://privesc.eu ș.a.), crescând vizibilitatea cercetărilor în țară și peste hotare. Diseminarea rezultatelor cercetării este realizată prin editarea revistelor științifice indexate în baze de date naționale și internaționale. Rezultatele cercetărilor sunt accesibile societății civile, precum și mediului de afaceri. Realizările obținute în 2019 de comunitatea științifică au fost înalt apreciate la nivel național și internațional prin conferirea medaliilor de aur, argint și bronz, diplomelor, altor distincții în cadrul unor expoziții, concursuri și festivaluri; prin conferirea distincțiilor de stat și a celor academice, Premiului Național în știință, Premiului AȘM în domeniile de științe ale vieții și științelor exacte și inginerești. Pentru tineri a fost organizat Concursul pentru Premiul Municipal al Tineretului, Premiul pentru tineri cercetători „Boris Melnic”.

În 2019, în registrul revistelor științifice din Republica Moldova figurează 9 reviste de Categoria A, 3 reviste de Categoria B+, 30 de reviste de Categoria B, 7 reviste de Categoria C, urmărindu-se un trend pozitiv privind evaluarea și acreditarea revistelor conform cerințelor regulamentare.

Pentru eficientizarea procesului de evaluare, clasificare și monitorizarea revistelor științifice, precum și de recunoaştere, clasificare şi evidenţă a manifestărilor ştiinţifice, a fost utilizat Instrumentul Bibliometric Național (https://ibn.idsi.md/, IBN) – cea mai mare bibliotecă electronică cu Acces Deschis la lucrări științifice publicate în revistele și culegerile manifestărilor științifice din Republica Moldova în perioada 1993–2020. În 2019 au fost înregistrate 20698 de publicații ale autorilor din Republica Moldova.

Totodată, în 2019 a încetinit procesul de publicare în acces deschis a articolelor din revistele ştiinţifice autohtone acreditate. IBN monitorizează și articolele cercetătorilor străini, publicate în reviste științifice acreditate din Republica Moldova, cu realizarea unui top al acestor țări, un loc aparte revenind indexării articolelor elaborate în coautorat cu cercetătorii din Republica Moldova. Publicațiile științifice din anul 2019 (monografii, articole în reviste naționale și din străinătate, articole în reviste cu IF, materiale ale conferințelor și culegeri, precum și teze ale rapoartelor susținute la conferințe științifice) însumează 11220 de publicații, cca 4,1 publicații per cercetător. În Registrul naţional al manifestărilor ştiinţifice (planificate), elaborat de ANACEC, au fost înregistrate 153 de evenimente științifice: 36 de manifestări internaționale și 29 – cu participare internațională.

Clasamentul internaţional al Centrelor de cercetare, realizat de Webometrics.info (ianuarie 2020) plasează, în 2019, pe primele poziții Institutul de Matematică și Informatică „V. Andrunachevici”, Institutul de Fizică Aplicată, Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale, Institutul de Chimie, Institutul de Inginerie Electronică și Nanotehnologii „D. Ghițu”.

Având în vedere internaționalizarea științei și integrarea în Spațiul European de Cercetare, subliniem că cele mai importante baze de date în domeniul publicaţiilor ştiinţifice sunt Web of Science (WoS) și Scopus. În comparație cu unele țări din regiune (ca reper au fost luate Armenia și Azerbaidjan din cadrul Parteneriatului Estic), în Republica Moldova se reliefează tendința de micșorare a numărului de publicații în reviste din bazele de date Scopus, fapt care ar putea fi atribuit reformelor promovate în ultimii ani.

De altfel, în Introducerea la Foaia națională de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spațiul european de cercetare pe anii 2019–2021 şi a Planului de acțiuni privind implementarea acesteia se constata că „Republica Moldova este prima din țările Parteneriatului Estic şi Asiei Centrale care şi-a demonstrat intenția de a se integra în Spațiul european de cercetare prin asociere la programele-cadru ale Uniunii Europene.”

În 2019 au fost marcați zece ani ai Parteneriatului Estic, cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere și cinci ani de la liberalizarea regimului de vize. Posibilitatea cercetătorilor de a accede la programe europene pentru a studia și a face cercetare în diferite centre de excelență din țările europene oferă spațiu și largi perspective de a integra știința în spațiul european de cercetare și de a demonstra competitivitatea științei din Republica Moldova în diferite domenii și ramuri. Colaborarea în cadrul Uniunii Europene a fost marcată prin participarea Academiei de Științe a Moldovei, universităților și institutelor de cercetare din subordinea MECC la celebrarea Zilelor Europei la Chişinău, la 11 mai 2019, fiind organizat tradiționalul „Orășel european” în Grădina Publică „Ştefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău. În data de 18 mai 2019 Zilele Europei s-au desfășurat în orașul Cahul.

În scopul promovării oportunităților de participare la inițiativele și programele Uniunii Europene, dar și pentru o mai bună cunoaștere a beneficiilor oferite în cadrul parteneriatelor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, în 2019 MECC a promovat conlucrarea cu instituțiile în vederea sensibilizării opiniei publice, mediului științific privind diverse subiecte legate de conlucrarea cu UE. Oportunități inedite de integrare a educației și cercetării în Spațiul european al Învățământului Superior și Cercetării a oferit participarea MECC la implementarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării. În 2019 Republica Moldova a devenit eligibilă pentru Programul Transnațional Dunărea 2014–2020, fapt ce a oferit instituțiilor din subordine mai multe oportunități de a atrage fonduri europene pentru implementarea proiectelor internaționale.

Un rol important în procesul de implementare a Foii de Parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul European de Cercetare şi a Planului de Acţiuni cu privire la implementarea Strategiei Naţionale pentru integrarea Republicii Moldova în Spaţiul European de Cercetare în anii 2019–2021 i-a revenit Academiei de Științe, desemnate instituţie gazdă şi de legătură a Serviciilor de Reţea EURAXESS din Republica Moldova. A fost creat portalul EURAXESS Republica Moldova (https://www.euraxess-eu.md/), care a fost actualizat în 2019 și oferă informații utile cercetătorilor.

În cadrul Programului Orizont-2020, în anul 2018 au fost derulate 9 proiecte finanțate în suma de 1 mil. 361 mii de euro; în anul 2019 – 10 proiecte finanțate în suma de 1 mil. 051 mii de euro. În perioada 2014–2019 au fost finanțate 53 de proiecte în suma totală de 6 mil. 181 mii de euro.

ANCD și Comitetul de Stat pentru Știință și Tehnologie a Republicii Belarus, în baza concursului comun de proiecte științifice de cercetare, au implementat Programul bilateral moldo-belarus în temeiul Acordului bilateral. Programul bilateral moldo-italian a fost derulat în 2019 în baza Acordului de cooperare științifică între Academia de Științe a Moldovei şi CNCI (Italia), semnat în data de 22 februarie 2017. În cadrul programului bilateral moldo-italian în 2019 au fost finanțate 5 proiecte de cercetare. Programul multilateral „Inițiative comune de cercetare-dezvoltare” STCU, 2018–2019 a derulat în 2019 prin realizarea a 5 proiecte.

Programul multilateral ERA.Net RUS Plus (2018–2020) din Programul Cadru 7 al UE s-a desfășurat în 2019 cu finanțarea unui proiect. Programul multilateral Water Works JPI este un program din cadrul Programului European Orizont-2020, care a derulat în 2019. ANCD este partener în consorțiul celor 32 de entități din diverse state. Programul răspunde tematicii „Horizon 2020 – Societal Challenge” și vizează punerea în comun a resurselor celor 32 de entități participante în vederea lansării unui apel transnațional pentru proiecte de cercetare. Programul BMBF Danube Region Call2017-2019 a derulat în 2019 în conformitate cu Protocolul de cooperare științifică și tehnologică între AȘM și Ministerul Federal al Educației și Științei din Germania (BMBF).

În scopul asigurării unei politici coerente de cooperare europeană și internațională, MECC a organizat mai multe evenimente. De asemenea, activitatea cercetătorilor de la instituțiile din Republica Moldova la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna în 2019 a inclus participări ale cercetătorilor la lucrările ședințelor comitetelor și consiliilor științifice, stagii de lungă durată a cercetătorilor (9-12 luni) și stagii ale studenților (3 luni).

Prin modificările propuse de AȘM la Codul cu privire la știință și inovare nr. 259-XV din 15 iulie 2004 (republicat) și aprobarea lor se va reveni la normalitate și se va asigura dezvoltarea firească a școlilor științifice autohtone (a se vedea propunerile AȘM în Raportul pentru anul 2019, p. 46-48, https://asm.md/sites/default/files/2020-07/Raport_asupra_starii_stiintei_2019_ASM_Guvern_07_07_2020.pdf).

Anul 2020, un an al provocărilor, îndeosebi din cauza declanșării pandemiei globale în data de 11 martie 2020, a fost unul dificil și pentru comunitatea ştiinţifică din Republica Moldova. Activitatea organizațiilor din domeniile cercetării și inovării a fost influențată de hotărârile emise de către autorităţile publice naţionale în contextul pandemiei COVID-19. În pofida tuturor impedimentelor, comunitatea ştiinţifică și-a concentrat eforturile pentru mobilizarea şi consolidarea potenţialului ştiinţific din domeniile ştiinţei şi inovării, în scopul realizării obiectivelor strategice de cercetare şi a Programelor de stat (2020–2023), etapa anului 2020. Starea științei în anul 2020 a fost reflectată complex în raportul elaborat de AȘM și disponibil la link-ul https://asm.md/sites/default/files/2021-05/ASM_raport%20starea%20stiintei_2020_14%20mai%202021_site%20%281%29.pdf.

Cele mai importante documente de politici, adoptate în anul 2020, au fost Metodologia de finanțare instituțională a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării (Hotărârea Guvernului nr. 53/2020) și Hotărârea Guvernului nr. 832 din 18.11.2020 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 381/2019 cu privire la aprobarea Programului național în domeniile cercetării și inovării pentru anii 2020–2023 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia, prin care a fost anulată descreșterea graduală a cotei finanțării instituționale. Menționăm și elaborarea a două proiecte de acte normative: modificarea HG 382/2019 și Metodologia de evaluare a organizațiilor de drept public din domeniile cercetării și inovării.

Domeniile de cercetare și inovare sunt reprezentate de 61 de organizații de stat și private, dintre care 39 de institute și centre de cercetare, 15 instituții de învățământ superior și 7 unități de alte tipuri. de. În anul 2020 Institutul de Relații Internaționale din Moldova (IRIM) și Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir” (USDC), fosta universitate fondată de AȘM, au fost absorbite de Universitatea de Stat din Moldova și de Academia de Administrare Publică.

În anul de referință, activitatea în domeniile de cercetare și inovare a fost desfășurată de 4052 de salariați (dintre care 2062 femei), comparativ cu 4058 de salariați în anul 2019 – 57,9% din totalul de salariați din activitatea de cercetare și dezvoltare au lucrat cu normă întreagă, comparativ cu 71,0% în anul 2019.

Pe categorii de ocupații, ponderea cea mai mare în cadrul salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare revine cercetătorilor (71,7%). În 2020 a crescut numărul femeilor încadrate în cercetare: la 100 de bărbați cercetători din activitatea de cercetare-dezvoltare revin 97 de femei cercetători (față de 91 de femei în anul 2019). Cu referire la structura cercetătorilor pe grupe de vârste, la 31 decembrie 2020 numărul tinerilor de până la 35 de ani era de 20,9%. În 2020 observăm o creștere cu 3,1% a tinerilor încadrați în proiecte, datorată obligativității includerii tinerilor în proiecte de cercetare și promovarea acestora în domeniile de cercetare și inovare. Ponderea cea mai mare o au cercetătorii cu vârsta de 35-44 de ani (o creștere de 21,3% comparativ cu 19,8% în anul 2019). Numărul cercetătorilor de peste 65 de ani s-a redus cu 4,6% comparativ cu 2019. A scăzut numărul cercetătorilor cu vârsta de 55-64 de ani (de la 21%, în 2019, la 18,8%, în 2020).

În 2020 Direcția evaluare în cercetare și inovare a ANACEC a elaborat și a transmis MECC spre aprobare Proiectul de modificare și completare a Ordinului MECC nr. 1017/2018, prin care se reglementează corelarea titlurilor de Licențiat – Master – Doctor/Doctor habilitat (nr. 478-01 din 26 august 2020); a elaborat proiectul Metodologiei de creare, actualizare și gestionare a Registrului experților ANACEC în domeniile cercetării și inovării, care a fost examinat și aprobat de către Consiliul de conducere (nr. 2 din 12.05.2020).

În condițiile pandemiei, a devenit dificilă organizarea procesului de evaluare și susținere a tezelor de doctor/doctor habilitat, din care considerente, prin Ordinul nr. 9-A din 06.05.2020, a fost aprobată modalitatea de examinare on-line a tezelor de doctor și doctor habilitat, a fost aprobat Regulamentul Comisiei de profil în cercetare și inovare, precum și Instrucțiunea privind examinarea tezelor de doctor și doctor habilitat prin sistemul de antiplagiat al Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare.

Începând cu anul 2019, a demarat procesul de punere în aplicare a noilor acte normative privind evaluarea personalului științific și științifico-didactic, aprobate de Guvern: Metodologia de conferire și confirmare a titlurilor științifice (HG 497/2019), Metodologia de aprobare a conducătorilor de doctorat (HG 326/2019), Regulamentul de conferire a titlurilor științifico-didactice în învățământul superior (HG 325/2019).

Studiile de doctorat (ciclul III) în Republica Moldova s-au efectuat, în 2020, în cadrul a 39 de școli doctorale, organizate în 16 instituții de învățământ superior (de stat și private). Numărul total de studenți-doctoranzi a constituit 1695 de persoane. La studii superioare de doctorat au fost înmatriculate 388 de persoane (fără cetățeni străini), înregistrând o scădere cu 8,7% față de anul 2019, iar numărul doctoranzilor înmatriculați în bază de contract practic s-a redus de patru ori. Studiile de doctorat au fost absolvite de 246 de persoane. La postdoctorat își fac studiile 26 de persoane.

De altfel, în perioada funcționării sistemului național de atestare a personalului științific (1993–2019) au fost conferite 5312 titluri științifice, dintre care 626 de titluri de doctor habilitat și 4686 de titluri de doctor. Numărul de titluri ştiinţifice conferite în Republica Moldova este mult mai redus comparativ cu ţările europene, fapt explicat prin neatractivitatea studiilor doctorale, asigurarea financiară şi materială insuficientă pentru efectuarea cercetărilor şi obţinerea rezultatelor ştiinţifice relevante, nivelul scăzut de competenţe, timpul redus dedicat cercetării, monitorizarea insuficientă din partea conducătorilor de doctorat şi a instituţiilor, lipsa unor perspective economice atractive după absolvirea studiilor, imperfecțiunea sistemului de doctorat și birocratismul.

În vederea ajustării cadrului normativ instituţional în organizaţiile de cercetare și inovare din Republica Moldova la principiile Cartei europene a cercetătorului şi ale Codului de conduită pentru recrutarea cercetătorilor şi punerea în aplicare a Strategiei UE de resurse umane pentru cercetători, organizațiile din domeniile cercetării și inovării, în care MECC exercită funcția de fondator, au elaborat Strategia de dezvoltare a resurselor umane 2019–2023 și planul de acțiuni pentru implementarea acesteia.

MECC în comun cu ANCD, AȘM, Agenția pentru Guvernare Electronică și IDSI continuă lucrările privind elaborarea Concepției Registrului electronic al cercetătorilor din Republica Moldova. Au fost actualizate metadatele autorilor din Republica Moldova care publică în revistele și materialele conferințelor din Republica Moldova, publicații indexate în SCOPUS.

În vederea promovării tinerilor în cercetare, a fost elaborată și aprobată Hotărârea Guvernului nr. 584/2020 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 161/2008 cu privire la Bursa de excelență a Guvernului şi Bursa nominală (pe domenii) pentru studenţii-doctoranzi.

În 2020 cheltuielile efectuate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare au însumat 469,6 milioane lei, reprezentând 0,23% din produsul intern brut (comparativ cu 0,24 în anul 2019).

Cheltuielile efectuate în organizațiile de stat din domeniile de cercetare și inovare constituie 89,1% din cheltuielile totale pentru cercetare-dezvoltare. Față de anul 2019, cheltuielile pentru activitatea de cercetare-dezvoltare s-au redus cu 28,4 milioane.

În anul 2020 ANCD a organizat mai multe acțiuni și concursuri de finanțare. De la data de 1 iulie 2020 au demarat 22 de proiecte de cercetare-inovare privind combaterea și atenuarea impactului pandemiei COVID-19, finanțate de la bugetul de stat, în sumă de 14718,9 mii lei (https://ancd.gov.md/sites/default/files/document/attachments/Ordin%2014-CI%20din%2016.06.2020.pdf). Conform priorităților strategice, proiectele au fost repartizate în felul următor: Prioritatea I: Sănătate – 9 proiecte, Prioritatea II: Agricultură durabilă, securitate alimentară și siguranța alimentelor – 2 proiecte, Prioritatea IV: Provocări societale – 10 proiecte, Prioritatea V: Competitivitate economică și tehnologii inovative – 1 proiect.

La 1 martie 2021 ANCD a făcut public pachetul de informații al concursului bilateral moldo-turc pentru anii 2022–2023, care are drept scop permiterea organizațiilor din domeniile cercetării și inovării din Republica Moldova și Turcia să colaboreze la nivel bilateral. Finanțarea proiectelor de cercetare va fi asigurată în comun de TÜBİTAK pentru organizațiile din Turcia și de ANCD pentru organizațiile din Moldova.

Cercetătorii din Republica Moldova au beneficiat anterior de accesul la infrastructura de cercetare disponibilă în instituțiile de cercetare și universitățile din România, prin proiectele de cercetare comune din cadrul Programului de cooperare științifică și tehnologică între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică și Inovare din România (ANCSI). Actualmente, asemenea posibilități nu mai există, deoarece proiectele respective au fost finalizate, iar alte programe nu au fost inițiate.

În 2020 au fost înregistrate la AGEPI 133 de brevete de invenție, cu 3 mai puțin comparativ cu 2019, lista integrală a brevetelor poate fi consultată la link-ul https://asm.md/sites/default/files/2021-05/ASM_raport%20starea%20stiintei_2020_14%20mai%202021_site%20%281%29.pdf, p. 53-63.

 

În pofida pandemiei de COVID-19, comunitatea științifică a apelat la diferite platforme pentru organizarea online a evenimentelor cultural-științifice. Rezultatele cercetărilor obținute de comunitatea științifică au fost pe larg mediatizate în cadrul emisiunilor radio și TV și al rețelelor de socializare, prin comunicate de presă, în mass-media electronică și cea tipărită. Societatea civilă a fost familiarizată cu problemele cu care se confruntă din cauza pandemiei prin publicații, participări la emisiuni radio și TV, prelegeri și lecții publice. Realizările științifice ale cercetărilor sunt accesibile pentru societatea civilă, precum și pentru mediul de afaceri.

În anul 2020 comunitatea științifică a organizat o serie de evenimente științifice, cultural-științifice, de promovare a științei.

Rezultatele cercetărilor au fost valorificate editorial în peste 7000 de publicații: articole în reviste științifice de categoria A, B+, B, C, reviste internaționale cu IF, monografii, culegeri de articole, materiale ale conferințelor.

În 2020, în Republica Moldova sunt recunoscute drept publicații științifice 55 de reviste, dintre care de categoria A – 9, categoria B+ – 4, categoria B – 39 și categoria C – 3.

Un loc aparte în evaluarea rezultatelor cuantificabile revine revistelor științifice acreditate din Republica Moldova (https://ibn.idsi.md/ro/journals_view). Cele mai importante reviste științifice din țară, cotate la nivel internațional și înregistrate în WoS și SCOPUS sunt: Surface Engineering and Applied Electrochemistry (SCOPUS), Computer Science Journal of Moldova (WoS, Emerging Sources Citation Index); Chemistry Journal of Moldova (WoS, Master Journal List; SCOPUS); Problemele Energeticii Regionale (WoS, Emerging Sources Citation Index); Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Matematica (SCOPUS); Stratum Plus (SCOPUS, WoS), Quasigroups and Related Systems (SCOPUS), Revista Arheologică (SCOPUS), Revista ARTA (SCOPUS) ș.a. (https://ibn.idsi.md/ro/journals_view_scopus; https://ibn.idsi.md/ro/journals_view_wos).

În cadrul proiectului „Fostering science and innovation impact through organisation in Moldova of European Researcher’s Night” – MODERNight (nr. 925287), finanţat de către Comisia Europeană, cu durata de implementare 01.06.2020 – 31.12.2020, AȘM în comun cu UTM și IDSI, a organizat la 27 noiembrie 2020 evenimentul „Noaptea Cercetătorilor Europeni”. Mai multe detalii cu referire la desfășurarea evenimentului sunt disponibile la link-ul https://noapteacercetatorilor.md/

Numărul articolelor publicate în reviste indexate în baza de date SCOPUS s-a redus de la 75,6% în 2019 la 63,7%, în anul 2020. Numărul de lucrări publicate doar de autori din Republica Moldova a crescut comparativ cu anul 2019: de la 158 de articole în 2019 la 211 în anul 2020.
 

Totodată, în anul 2020 cercetătorii din cadrul comunității științifice au participat la mai multe proiecte internaționale sau au depus propuneri de proiecte.

Propunerile de ameliorare a problemelor identificate în domeniul cercetare și inovare în 2020 pot fi consultate la link-ul https://asm.md/sites/default/files/2021-05/ASM_raport%20starea%20stiintei_2020_14%20mai%202021_site%20%281%29.pdf, p. 214-215.

În anul 2021 comunitatea științifică, deși aflându-se într-un an pandemic, a marcat 60 de ani de la fondarea Academiei de Științe a Moldovei (1961) și 75 de ani de la formarea primelor instituții de cercetare de tip academic (1946). În decursul „Săptămânii Științei” (a se vedea agenda https://asm.md/agenda-saptamanii-stiintei) organizate, în premieră, de Academia de Științe a Moldovei în perioada 7-12 iunie 2021, au fost organizate conferințe și simpozioane științifice internaționale, lecții publice, susținute de cinci Laureați ai Premiului Nobel, precum și de oameni de știință notorii din Republica Moldova și de peste hotare.

Toate lecțiile publice sunt disponibile online (https://asm.md/lectiile-publice-ale-laureatilor-premiului-nobel-prezentate-pe-parcursul-saptamanii-stiintei-la-asm).

 

Dr. hab. Liliana CONDRATICOVA

Bibliografie:

• Demir Dragnev, Constantin Manolache, Ion Valer Xenofontov, Academia de Științe a Moldovei: Evoluție, Instituționalizare, Personalități (1946–1961–2021), Chișinău: Biblioteca Științifică „A. Lupan” (Institut), 2021, 148 p., coordonator Liliana Condraticova.
• https://old.asm.md/galerie/file/Raport_asupra_starii_stiintei_aprobat_ASM.pdf
• https://asm.md/sites/default/files/2020-07/Raport_asupra_starii_stiintei_2019_ASM_Guvern_07_07_2020.pdf
• https://asm.md/sites/default/files/2021-05/ASM_raport%20starea%20stiintei_2020_14%20mai%202021_site%20%281%29.pdf
• http://akademos.asm.md/
• https://asm.md/organizatii-din-sfera-cercetarii-inovarii
• https://asm.md/rapoarte-de-activitate/audieri-publice-2019
• https://asm.md/audieri-publice-2020
• https://asm.md/audieri-publice-2021
• https://asm.md/
• https://asm.md/actiunile-academiei-de-stiinte-moldovei-pe-problema-coronavirusului-sars-cov-2-si-pandemiei-covid
• https://noapteacercetatorilor.md/actiunile-academiei-de-stiinte-moldovei-focusate-asupra-depasirii-pandemiei-covid-19
• https://asm.md/platforme-stiintifice
• https://asm.md/concursul-pentru-decernarea-premiilor-academiei-de-stiinte-moldovei-pentru-anii-2018-2019
• https://asm.md/colaborare-internationala
• https://mecc.gov.md/ro/content/politici-domeniile-cercetarii-si-inovarii
• https://mecc.gov.md/ro/content/sistemul-national-de-cercetare-si-inovare-0
• https://mecc.gov.md/ro/content/cooperare-internationala
• https://mecc.gov.md/ro/content/rapoarte-si-statistici-0
• https://ancd.gov.md/ro
• https://ancd.gov.md/ro/orizont2020/descriere
• https://www.anacec.md/ro
• http://www.cnaa.md/
• https://statistica.gov.md/