- 1
În luna iunie a fiecărui an, mai precis, pe 12 iunie, Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) işi adună savanţii şi oaspeţii de onoare în Sala Azurie pentru a-şi sărbători Ziua de naştere, dar şi Ziua profesională. N-a constituit o excepţie nici anul acesta, solemnitatea fiind dedicată celor 62 de ani de la fondarea AŞM şi 77 de ani de la crearea primelor instituţii academice care au constituit ulterior nucleul Academiei. În cuvântul inaugural, preşedintele Academiei de Ştiinţe, acad. Ion Tighineanu, i-a salutat pe cei prezenţi: membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare ai AŞM; directorii de institute şi rectorii universităţilor; directorii şi preşedinţii unor agenţii; cercetători, oaspeţi din ţară şi de peste hotare. Evenimentul s-a desfăşurat atât cu prezenţă fizică, cât şi online.
În continuare, vorbitorul a făcut o trecere în revistă a realizărilor din ultima perioadă. Astfel, audienţa a aflat că deosebit de prodigioasă s-a dovedit a fi munca academicienilor Ion Toderaş şi Aurelian Gulea, care au obţinut Marele Premiu la Expoziţia Internaţională de Invenţii de la Geneva, ediţia a 48-a, pentru o lucrare în colaborare cu prof. Sebastien Floquet din Franţa, dedicată elaborării unui supliment alimentar pe bază de molibden care stimulează sistemul imunitar al albinelor, de real folos pentru apicultorii din lumea întreagă.
Referindu-se la domeniile artistic şi literar, preşedintele AŞM a menţionat că la patru mai 2023 compozitorii Gheorghe Mustea, membru titular al AŞM, şi Constantin Rusnac, Doctor Honoris Causa al AŞM, au fost aleşi membri ai Academiei Europene pentru Ştiinţe şi Arte (EASA - European Academy of Sciences and Arts), iar în cadrul Zilelor revistei Convorbiri literare de la Iaşi, ediţia a XXVII-a (aprilie 2023), academicianul Mihai Cimpoi a obţinut Premiul Naţional „Titu Maiorescu” pentru critică literară.
Preşedintele AŞM a prezentat şi cateva momente importante ale Anului Internaţional al Ştiinţelor Fundamentale pentru Dezvoltare Durabilă, declarat la sesiunea a 76-a a Adunării Generale a Naţiunilor Unite din 2 decembrie 2021 de mare însemnătate pentru aceste ştiinţe, întru asigurarea progresului în medicină, industrie, agricultură, resurselor de apă, energetică, mediu, tehnologie, cultură etc. Arătând că Anul Internaţional al Ştiinţelor Fundamentale se va încheia la 15 decembrie curent cu o solemnitate ce se va desfăşura la Centrul European de Cercetări Nucleare din Geneva, a remarcat cu multă mândrie că evenimentul de mare amploare va da curs în premieră Imnului de Dezvoltare Durabilă „Planeta Albastră”, autorul acestuia fiind amintitul compozitor Constantin Rusnac.
În aceeaşi ordine de idei, raportorul a subliniat că Academia de Ştiinţe a Moldovei colaborează cu multe academii europene şi naţionale pentru consolidarea cercetărilor fundamentale. În cadrul reuniunii Consiliului Ştiinţific Internaţional de la Paris, recent, acad. Ion Tighineanu a discutat cu preşedinţii academiilor de ştiinţe din Ţările Baltice pentru o mai mare deschidere şi extindere a relaţiilor de colaborare şi dezvoltare. Academia de Ştiinţe a Moldovei întreţine fructuoase relaţii de conlucrare cu Academia Romană, care în ultima perioadă s-au concretizat în conformitate cu un plan concret de acţiuni comune, elaborat pentru anul în curs. „În continuare este necesară revenirea la proiectele bilaterale, care au servit pe timpuri drept reper pentru asocierea Republicii Moldova la programele comunitare de cercetare şi inovare, precum şi revenirea la schimburile interacademice”, a ţinut să mai menţioneze acad. Ion Tighineanu, spunând că pentru reluarea practicilor reciproc avantajoase se impun unele modificări în Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, care vor suplimenta atribuţiile AŞM cu dreptul de organizare a schimburilor interacademice dintre cercetătorii din institutele Academiei Romane (AR) şi cei din organizaţiile de drept public din domeniile cercetării şi inovării ale R. Moldova.
Intro replică cordială, transmisă online, preşedintele Academiei Romane, acad. Ioan Aurel Pop a relevat următoarele: „În ultimele luni, împreună cu domnul academician Tighineanu şi membrii conducerii Academiei de Ştiinţe a Moldovei, am pus la cale o colaborare mult mai stransă decât până acum şi am vrea ca dincolo de orice meandre ale politicii să fim capabili să ducem mai departe această colaborare dintre două academii frăţeşti. De aceea, gândul meu, spre Academia de la Bucureşti, cu filiale la Iaşi, la Cluj, la Timişoara, ca şi spre Chişinău, este unul de înţelegere, de colaborare, de frăţie ca pentru două academii care vorbesc aceeaşi limbă, care preţuiesc aceleaşi valori, care laudă acelaşi poet naţional. Chiar dacă, vorba unui cronicar moldovean, “Nu-s vremile supt oameni, ci bietul om – supt vremi”, vreau să cred că această colaborare a noastră va traversa toate vicisitudinile şi va aduce bine, frumuseţe, înţelegere, iubire şi bunătate în rândul poporului român, oriunde s-ar afla el.”
Urări de felicitare, pe aceeaşi cale, adică online, au venit şi din partea acad. Anatoly Zagorodny, preşedintele Academiei Naţionale de Ştiinţe din Ucraina (ANŞU), ţară vecină, care luptă cu mare curaj împotriva războiului cotropitor, dezlănţuit de Federaţia Rusă împotriva unui stat independent, care are toată susţinerea şi admiraţia AŞM şi a RM în general. Preşedintelui Academiei Naţionale de Ştiinţe din Ucraina i s-a alăturat cu un mesaj de felicitare şi acad. Jūras Banys, preşedintele Academiei de Ştiinţe din Lituania, ambii urandu-le omagiaţilor succese, pace şi prosperitate.
Şirul mesajelor de felicitare a continuat şi de la tribuna AŞM din partea oaspeţilor de onoare ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei Eva Kondorosi, membru titular al Academiei de Ştiinţe din Ungaria, şi Sierd Cloetingh, profesor la Universitatea Utrecht din Ţările de Jos, aflaţi într-o vizită de lucru la AŞM, conferenţiari la Şcoala de Vară cu genericul „Calea spre descoperiri ştiinţifice”.
Din partea oaspeţilor locali au rostit urări de bine şi prosperitate prof. univ. Emil Ceban, membru corespondent al AŞM şi preşedinte al Consiliului Rectorilor din Republica Moldova, dr. Andrei Popa, director general adjunct al AGEPI, ş.a., care, între altele, au mulţumit şi pentru ajutorul şi sprijinul din partea AŞM.
Un alt moment festiv a fost înmanarea legitimaţiilor celor 19 noi membri corespondenţi aleşi la Adunarea Generală a AŞM din 10 martie curent, care au depus jurămantul de a servi cauzei de cercetare şi de promovare a țării acasă şi peste hotare.
Astfel, actualmente, Academia de Ştiinţe a Moldovei are în componenţa sa 76 de membri, în raport egal, 38 de membri titulari şi 38 de membri corespondenţi. Merită remarcat faptul că 40 de personalităţi notorii au obţinut titlul de Doctor Honoris Causa al AŞM. La ceas aniversar, aproape întregului corp academic i-au fost oferite distincţii AŞM şi ale unor instituţii internaţionale, precum şi diplome de merit şi gratitudine.
Şedinţa festivă a AŞM a fost întregită de cateva expoziţii: cea cu genericul „Rezultatele cercetărilor membrilor AŞM – în beneficiul societăţii pe calea integrării europene”, o expoziţie de cărţi, o expoziţie de fotografii şi o expoziţie de lucrări ale pictoriţei Natalia Procop, cercetător ştiinţific al AŞM.
Compozitorul Constantin Rusnac, Artist al Poporului, a pregătit pentru sărbătoriţi o surpriză muzicală: alături de Artista Poporului Margareta Ivanuş, supranumită regina romanţei, de solista Teatrului de Operă şi Balet „Maria Bieşu” Taisia Caraman şi de laureata Concursului „Crizantema de Argint”, ediţia 2022, Veronica Roşca, au susţinut un minispectacol, florilegiu de romanţe, acompaniate de maestrul şi autorul lor, amintit mai sus.
Dubla sărbătoare a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, desfăşurată în cadru festiv, s-a încheiat cu Odă Academiei de Ştiinţe, o inspirată şi încantătoare piesă scrisă de marele compozitor, academicianul Eugen Doga, care, tradiţional, răsună la toate solemnităţile AŞM şi cei prezenţi o ascultă cu emoţie, ridicandu-se în picioare.
Raia ROGAC
Revista de cultură “Curtea de la Argeș”, Nr. 9 (154), septembrie 2023
P.S. Numarul din septembrie al revistei este ilustrat cu picturile colegei noastre dr. Natalia Procop, secretar științific al Secției Științe Sociale, Economice, Umanistice și Arte, interviul cu care -realizat și el de scriitoarea Raia Rogac - îl puteți citi la pag. 31-32.
