- 1
M-a surprins și m-a uimit publicarea, la 10 februarie curent, a materialului „Moldova: pași noi în lumea civilizată” în Săptămânalul „Făclia” semnat de directorul ei, reputatul jurnalist Tudor Rusu. E prea optimist autorul, m-am gândit eu, în situația în care cuvântul „academician” și sintagma „Academia de Științe a Moldovei” au devenit cuvinte cu o anumită doză de ocară în societatea noastră, profund divizată și buimăcită de la 2017 încoace. Anume atunci autoritățile au luat decizia ca institutele academice să fie rupte de la AȘM și transferate sub administrarea unor ministere, iar de la începutul noului an de învățământ – în gestiunea a două universități.
În acest editorial, dl Tudor Rusu s-a referit la realizările de rezonanță ale unor savanți și oameni de cultură, care s-au evidențiat în plan internațional, inclusiv la realizările președintelui AȘM. Obținerea statutului de țară-candidat la aderarea Republicii Moldova la UE impune autoritățile (o coincidență nefastă – la 10 februarie, când a apărut ziarul, și-a dat demisia și Guvernul) să implice oamenii de știință la realizarea acestor reforme radicale. Cine dacă nu savanții au avut întotdeauna un cuvânt greu de spus privind dezvoltarea statului moldovenesc, suveran și independent?
Cu certitudine, cohorta elitară a academicienilor, crede jurnalistul Tudor Rusu, poate da tonul întregii vieți a Republicii Moldova. Cetățenii noștri sătui de brambureală și de bătut pasul pe loc (de către guvernați), se întreabă serios: în cine să mai aibă încredere, dacă nu în Academia noastră de Științe? – întreabă autorul.
* * *
Cât privește realizările oamenilor de știință în plan internațional, care sunt comparabile cu cele obținute de Republica Moldova în acest domeniu, vom aminti că primul pas spre integrarea europeană, realizat grație eforturilor consolidate din partea comunității științifice a țării noastre, fiind reprezentată plenar de Academia de Științe, a reușit să promoveze asocierea Republicii Moldova la programele comunitare de cercetare-inovare, începând cu 1 ianuarie 2012. A fost un succes incontestabil, țara noastră fiind prima din Parteneriatul Estic și Comunitatea Statelor Independente care a atins o atare performanță.
Pe parcursul ultimilor ani, Forul științific al Moldovei și-a promovat o imagine impecabilă la nivel internațional. Crearea platformelor de comunicare științifică a atras personalități notorii din mai multe țări ale lumii, Laureați ai Premiului Nobel, președinți și vicepreședinți de Academii, care au avut posibilitatea să susțină de la tribuna AȘM prelegeri publice pe cele mai arzătoare probleme. Doar în cadrul Săptămânii Științei, dedicate aniversării a 60-a de la fondarea Academiei și împlinirii a 75 de ani de la crearea primelor institute de cercetare de tip academic în Republica Moldova, au susținut lecții publice 5 (!) Laureați Nobel (https://asm.md/en/node/769). În contextul provocărilor tot mai grave ale Secolului XXI, de la tribuna AȘM și-au expus viziunile prof. Peter Gluckman, președintele Consiliului Științific Internațional (https://council.science/about-us/), prof. Sierd Cloetingh, președintele Academiei Europene (https://www.ae-info.org/), și prof. Klaus Mainzer, președintele Academiei Europene de Științe și Arte (https://euro-acad.eu/).
Referitor la războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, Academia de Științe a Moldovei a organizat, la 9 martie 2922, o teleconferință cu participarea acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, acad. Anatoly Zagorodny, președintele Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, și a profesorilor din SUA Richard Roberts și Randy Schekman, Laureați Nobel în medicină, în cadrul căreia a fost condamnată invazia Rusiei în țara vecină și a fost exprimată solidaritatea cu savanții și poporul ucrainean (https://www.asm.md/en/node/1027). AȘM a susținut și promovat Apelul Academiei Române din 2 martie 2022 către toate academiile europene să se înscrie într-o mișcare globală de apărare a păcii pe continent și în lume. Ca urmare, la 24 mai 2022, Academia de Științe a Moldovei a organizat Conferința științifică internațională cu genericul „Platforma europeană pentru pace”, la care au participat savanți notorii din diferite părți ale lumii, inclusiv patru Laureați Nobel (https://www.asm.md/en/node/1092).
* * *
Academia de Științe reprezintă cu brio Republica Moldova în cele mai înalte foruri științifice internaționale prin savanți de notorietate. Dacă ne referim la acad. Ion Tighineanu, președintele AȘM, pe care l-a nominalizat în editorialul său jurnalistul Tudor Rusu, anul trecut, pentru prima dată în istoria științei noastre, el a fost ales în calitate de membru al Consiliului Științific Internațional (https://council.science/profile/ion-tiginyanu/). Această titulatură recunoaște oameni de știință eminenți, cu merite deosebite, lideri de gândire din sfera științei și a politicilor în știință care au adus contribuții remarcabile la îmbunătățirea înțelegerii rolului crucial al științei în societățile moderne. Un detaliu: acest Consiliu Științific Internațional asigură cu expertiză, la nivel global, ONU și UNESCO. O altă instituție care l-a ales pe acad. Ion Tighineanu în calitate de membru al ei, tot pentru prima dată în istoria științei autohtone, este Academia Europeană (https://www.ae-info.org/ae/Member/Tiginyanu_Ion), grație realizărilor sale remarcabile din cercetare. Scopul principal al acestei structuri științifice este de a promova cercetarea europeană, de a consilia Comisia Europeană, guvernele și organizațiile internaționale în probleme științifice. Să amintim încă de un titlu onorific acordat acad. Ion Tighineanu: membru cu merite deosebite al Societății Internaționale pentru Optică și Fotonică (https://spie.org/profile/Ion.Tiginyanu-18576?SSO=1) pentru realizări de excepție în cadrul mai multor proiecte, inclusiv ale celor finanțate de Comisia Europeană prin Programele FP7 și Orizont-2020.
* * *
Exemple frumoase ar putea fi aduse și cu referire la alți cercetători. Așadar, mă întreb și vă întreb: de ce ar trebui să neglijăm potențialul științific al țării noastre, să-l desconsiderăm, să-l umilim și să mergem orbește, fără consultanță, spre Europa, unde cercetarea este pusă în capul mesei și care a absorbit deja multe sute de tineri dotați din țara noastră?! De altfel, talentele noastre științifice, după ce susțin doctoratele acasă, sunt angajați pe toate continentele lumii, Republica Moldova rămânând doar cu cheltuieli bugetare și cu o stare de depresie în societate. Deci, sărăcim în continuare la toate capitolele, inclusiv protejarea și considerarea potențialului intelectual.
Impresionează optimismul dlui Tudor Rusu, dar zilele acestea au părăsit blocul principal al Academiei de Științe a Moldovei încă două institute, a mai rămas unul, căruia i se caută de urgență sediu. De vreo două decenii au pus ochii pe frumoasa clădire istorică din centrul Chișinăului cei care s-au perindat la putere și, din câte se vede, ea continuă să-i ademenească pe guvernanți...
Imaginea pozitivă a Academiei de Științe a Moldovei mai poate fi păstrată, ea are o istorie de 62 de ani (cercetarea în ansamblu, 77 ani). Cine vrea să înțeleagă, vede că Academia Națională de Științe este atributul unui stat independent și suveran: Simbol al spiritualității, forum al consacrării, spațiu al cercetării fundamentale – cum este reliefat cu litere mari şi pe frontispiciul Academiei Române. Această formulă ne reprezintă și pe noi.
Mulțumiri „Făcliei” care își îndeplinește cu brio misiunea informativă și educativă, își respectă de circa 70 de ani fidelii săi cititori!
Tatiana ROTARU
